"Legea Voiculescu", potrivit careia fostii proprietari de ca�se nationalizate nu mai pot primi imobilele in natura, va genera un val fara precedent de condamnari ale Romaniei la CEDO de la Strasbourg pen��tru incalcarea dreptului la proprietate. Legea, care a fost initiata speculandu-se un populism ieftin, dar si faptul ca numerosi parlamen�tari lo�cuiesc in case natio�na�lizate si, prin urmare, o vor vota "cu voiosie", incalca drep�tul la pro�prietate si este practic inapli�cabila. In con�ditiile in ca�re, pe de o parte, pe calea dreptului civil e posibil ca une�le instante sa continue sa restituie imo�bilele proprieta�rilor de drept, iar pe de alta parte, sta�tul roman nu va pu�tea sa ii despagubeasca pe proprie�tarii ale caror imobile nu vor fi retrocedate in natu�ra, pen�tru simplul fapt ca nu exista resurse bugetare pen�tru a acoperi costurile de or�dinul miliardelor de euro necesare. In alta ordine de idei, legea va crea o discriminare majora intre cetateni, in sensul ca, daca pana in prezent, mii de proprietari si-au putut recupera imobilele in natura, dupa ce "Legea Voiculescu" va intra in vigoare cei care nu au reusit acelasi lucru nu isi vor mai putea vedea casele furate sub regimul comunist. Atat Constitutia Romaniei, cat si Conventia Europeana a Drepturilor Omului interzic categoric orice tip de discriminare si prevad ca orice act normativ care se rasfrange asupra cetatenilor, indiferent pentru ce ratiuni a fost adoptat, trebuie aplicat nediscriminatoriu. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a refuzat vara trecuta sa promulge "Legea Voiculescu", care modifica si completeaza Legea 10/2001, calificand-o neconstitutionala si echivalenta cu "o a doua nationalizare". Basescu a trimis legea inapoi la Parlament pentru revizuire. Cele doua camere ale Parlamen�tului au respins cererea de re�vizuire. In decembrie 2008, Traian Basescu a atacat legea la Curtea Constitutionala, instanta care la 14 ianuarie a.c. a respins exceptia de neconstitutionalitate, astfel incat actul normativ urmeaza sa intre curand in vigoare. Judecatorii in corzi Primii care vor fi obligati sa scoata castanele din foc cu mana lor vor fi judecatorii. Care vor fi obligati de "Legea Voiculescu" sa dea solutii contrare principiilor potrivit carora dreptul de proprietate este garantat si imprescriptibil. Daca judecatorii vor aplica "Legea Voiculescu", Romania risca sa fie condamnata pe banda rulanta la CEDO de la Strasbourg, intr-un nou val de procese ce vor fi deschise de proprietarii ale caror imobile nu vor fi retrocedate in natura. In aceasta situatie, aceiasi judecatori vor risca sa fie ulterior trasi la raspundere pentru daunele produse si recunoscute prin hotararile CEDO. Presedintele CSM, Virgil Andreies, a tras un recent un semnal de alarma in privinta "Legii Voiculescu", lege pentru care CSM nu a fost consultat: "Dreptul de proprietate este un drept imprescriptibil. Din punctul nostru de vedere, acest drept a fost reglementat pe considerente pur electorale. Daca ar fi fost dupa mine eu as fi scos o lege cu doua articole: Art 1 - Imobilele trecute cu titlu sau fara titlu in favoarea statului se restituie fostilor proprietari sau moste�nitorilor acestora; Art. 2 - In termen de 10 ani, statul se obliga sa construiasca locuinte pentru actualii chiriasi. Asta ar fi insemnat o reglementare stabila si in virtutea Conventiei Drepturilor Omului in ceea ce priveste dreptul la proprietate". Presedintele CSM a precizat ca decizia Curtii Constitutionale din 14 ianuarie 2009, care a respins contestatia Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, "genereaza o noua incoerenta legislativa". Singura cale de rezolvare a situatiei create, in opinia judecatorului Virgil Andreies, este ca "actualul legislativ sa intervina si sa anuleze efectiv aceasta lege". 210.000 de revendicari Reprezentantii asociatiilor de proprietari sunt indignati de ritmul extrem de lent al retro�cedarilor. Conform statisticilor acestora, in prezent exista circa 210.000 de notificari depuse. Din acestea, 128.000 de cereri sunt pentru restituirea in natura, iar restul pentru dife�rite forme de despagubire. Pa�na in prezent, statul a raspuns la mai putin de 10% dintre so�licitari. Numai in Capitala, din cele circa 40.000 de notificari, s-a raspuns doar la 1000.

Pagina realizata de Razvan SAVALIUC