Arheologii din Istanbul au descoperit un mormant care demonstreaza ca orasul de pe malurile Bosforului este cu 6000 de ani mai vechi decat se credea initial. Scheletele a doi adulti si doi copii zac curbate, probabil pentru a economisi spatiu. Alaturi de ei se gasesc vase: daruri puse in mormant pentru a fi folosite in viata de dupa. "Am descoperit mormantul, vase si alte artefacte. S-au gasit resturi de case facute din ramuri de copaci si, in apropierea asezamantului era o mlastina in care am gasit mici unelte, bucati de lemn si oase", explica Ismail Karamut, directorul Muzeului de Arheologie din Istanbul si conducatorul expeditiei. "Aceasta descoperire atesta prezenta omului in perioada neolitica, in zona Istanbulului", adauga acesta. Istoricii au crezut ca Istanbulul zilelor noastre a fost pentru prima oara colonizat in jurul anului 700. Descoperirea scheletelor respective a aratat ca radacinile sunt mult mai adanci de atat. Era neolitica - cand omul a renuntat la stilul de viata nomad si cariera de vanator, pentru o viata mult mai linistita, de agricultor - a luat nastere la Est de aici, transmitand treptat bazele vietii "civilizate" catre Vestul Europei. Noile descoperiri din Istanbul ajuta mult consemnarea mult mai exacta a etapelor acestei tranzitii. "Cultura neolitica s-a schimbat odata cu mutarea spre Vest. Nu tot ceea ce numim "pachetul Neolitic" s-a transferat, explica profesorul Mehmet Ozdogan de la Universitatea din Istanbul. Animalele domestice si o parte din recolta de cereale s-au pastrat, dar caramizile din pamant s-au transformat in arhitectura din lemn, asezarile s-au reorganizat. Transformarea este importanta pentru intelegerea culturii neolitice in Europa." Ramasitele neolitice au fost aflate in doua suburbii ale Istanbulului in anii '50 si '80, dar aceasta este prima descoperire de acest fel in centrul istoric al orasului. S-a starnit o valva de proportii nebanuite. Trecut si prezent Profesorul Ozdogan e de parere ca asezamantul Yenikapi dateaza din perioada 6400 - 5800 inainte de Hristos, cu mult timp inainte ca Stramtoarea Bosfor sa se formeze, pe vremea cand Marea Marmara era un simplu lac. Se pare ca primii locuitori ai Istanbulului au trait de ambele parti ale unui rau care trecea atunci prin Yenikapi. Excavarile facute in prima asezare din Istanbul se fac in imediata apropiere a unei gari moderne, un proiect multi-milionar in desfasurare. Noua linie feroviara, Marmaray, va lega Europa si Asia prin cel mai adanc pasaj subacvatic - 56 de metri sub Bosfor. Ultimele sectiuni ale tunelului au fost alipite in luna octombrie a anului trecut. Insa, la suprafata, proiectul este tinut in loc de istorie... Sapaturile arheologice de la Yenikapi continua de patru ani de zile. Data estimata pentru lansarea Marmaray este anul 2011. "Bine�inteles ca proiectul a fost amanat, mai importanta acum este descoperirea culturii noastre" - motiveaza Yasar Anilir, arheologul-sef. "Daca nu ar fi existat Marmaray, nu am fi ajuns sa sapam aici deloc. Deoarece pentru un proiect de o asemenea anvergura e nevoie de multa munca si de bani". Incantare arheologica Cea mai importanta descoperire a echipei a fost o parte din primele ziduri ale cetatii, datand din vremea lui Constantin I. Dupa cum au anticipat, au descoperit un port din secolul al IV-lea si ramasitele - uimitor de bine conservate - a peste 30 de corabii de lemn, majoritatea avariate in furtuni din secolele X si XI. Dezgroparea asezarii neolitice a fost o neasteptata incantare arheologica. Dornici sa termine excavarile lor cat mai repede, lasandu-i astfel pe constructorii caii ferate sa isi continue si ei treaba, arheologii au lucrat adesea in schimburi, sapand 24 de ore pe zi. Costul acestei amanari nu a fost inca estimat. "Proiec�tul Marmaray este extrem de important, dar nu putem sa ne sacrificam mostenirea culturala. Incercam sa le impacam pe ambele", spune Ismail Karamut, declara unul dintre ei.

Ana MUNTEANU