Ieri, dis-de-dimineata, mii de bucuresteni, dar si credinciosi veniti din tara, au urcat Dealul Mitropoliei pentru a participa la slujba oficiata de Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe. In scurt timp, Catedrala Patriarhala a devenit neincapatoare, multi oameni fiind nevoiti sa asculte slujba afara, in gerul pe drept numit al Bobotezei. Sarbatoarea este una dintre cele mai importante pentru crestinii ortodocsi, dar si pentru cei catolici. Pe 6 ianuarie, in biserici se savarseste slujba de sfintire a aghesmei mari.
Batrani cu nepoti de mana, oameni amarati sau bolnavi care mai asteapta sprijin doar de la Dumnezeu ori credinciosi veniti din toate colturile tarii pentru "apa sfintita" asteptau linistiti sub crucea de gheata de aproximativ trei metri inaltime din curtea Patriarhiei, impodobita cu flori, cetina de brad si busuioc. Patriarhul Daniel le-a vorbit credinciosilor despre semnificatia slujbei de Boboteaza si de sfintire a apei. Boboteaza, denumita si "Epifania" ("Aratarea lui Dumnezeu"), este un moment de importanta majora in viata crestinilor, fiind ziua in care Iisus Hristos s-a aratat cre�dinciosilor cu ajutorul Sfantului Ioan Botezatorul. La fel, a continuat Preafericitul, apa sfintita este "un dar de sfintenie si curatenie pentru izbavirea vrajmasilor vazuti si nevazuti, a duhurilor diavolesti", patriarhul indemnandu-i pe oameni sa bea agheasma in fiecare zi, de dimineata si sa le-o ofere copiilor. Agheasma, a continuat patriarhul, trebuie impartita si oamenilor fara ajutor, celor batrani, singuri si bolnavi.
Cruciada PET-urilor
In mesajul adresat poporului, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane a aratat ca nu pericolul crizei economice este cel mai mare, ci "al crizei de umanitate", in care oamenii uita de sufletul lor. "Sa ne rugam pentru pace in Orientul Mijlociu, sa ne rugam pentru sfintenie si curatenie, pentru izbavirea vrajmasilor", a indemnat Preafericitul.
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
|
Dupa terminarea sfintirii celor cinci mii de litri de apa, Preafericitul Parinte Daniel i-a botezat cu agheasma pe toti cei prezenti in fata resedintei patriarhale si a cerut jandarmilor sa le dea voie credinciosilor sa ia apa sfintita. "Sa nu ne inghesuim, sa nu ne imbrancim si sa asteptam cu rabdare si credinta sa ajungem la apa sfanta", a adaugat PF Daniel. Multi n-au avut urechi sa auda cuvintele Preafericitului. Ca in fiecare an, si acum au fost imbranceli, certuri, injuraturi. Unii au venit cu un adevarat arsenal de sticle si bidoane pe care, odata umplute, nu le mai puteau ridica de jos. Totusi, parca imbulzeala a fost mai mica fata de alti ani.
"Olimpic" la cruce
Aproximativ trei mii de galateni au asistat, ieri, pe Faleza Dunarii de la Galati, la slujba de binecuvantare a apelor, oficiata de episcopul Dunarii de Jos, PS Casian Craciun. Conform traditiei, dupa oficierea slujbei, PS Casian Craciun a aruncat in apele Dunarii si o cruce de lemn, dupa care au sarit sase barbati. Cel care a reusit sa recupereze crucea din apele Dunarii se numeste Dumitriu Costel, are 28 de ani si lucreaza ca subinginer la o societate din Bucuresti, potrivit Mediafax.
Tanarul din Galati a mai participat la aceasta ceremonie, recuperand crucea din apele Dunarii in 2004, 2005 si 2006 si a declarat ca faptul ca reusita din acest concurs ii va aduce sanatate si prosperitate tot anul.
Preasfintitul cu salupa
Si la Constanta, la ceremoniile de Boboteaza, in cadrul carora au fost sfintite apele, zeci de tineri s-au aruncat in mare pentru a recupera cele trei cruci din lemn aruncate in apa de Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie.
Dupa ce a oficiat Sfanta Liturghie la Catedrala "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din Constanta, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a pornit in procesiune spre Portul Tomis, unde a oficiat slujba de sfintire a apelor.
Dupa slujba, IPS Teodosie a urcat intr-o salupa apartinand Politiei de Frontiera si a plecat in larg pentru a arunca in apa cele trei cruci din lemn, iar 30 de tineri constanteni s-au aruncat in mare pentru a le recupera. Dintre acestia, doi nu erau echipati in costumul de scafandru si nu au putut suporta temperatura scazuta a apei, fiind nevoiti sa revina la mal dupa numai cativa metri.
Scafandrii lui Dumnezeu
Doua cruci au fost recuperate de Cristian Tabacaru, scafandru, iar cea de-a treia a fost adusa la mal de catre Constantin Beloiu, care vara este unul din salvamarii din statiunea Mamaia. Castigatorii au primit din partea Arhiepis�copului Tomisului bani si obiecte bisericesti. Dupa incheierea manifestarilor din Portul Tomis, opt care trase de boi si magari au plecat pe principalele artere ale municipiului Constanta pentru a imparti apa sfintita credinciosilor care nu au putut ajunge la ceremonia religioasa.
Sfantul Ioan Botezatorul
Sfantul Ioan, sarbatorit astazi, incheie sirul celebrarii nasterii fizice (Craciunul) si spirituale (Botezul) Mantuitorului.
Conform Evangheliei lui Luca, Zaharia, tatal lui Ioan Botezatorul, a fost preot de gradul al optulea - dintre cele 24 de ordine in care erau impartiti clericii -, iar mama lui, Elisabeta, una dintre fiicele lui Aaron, era verisoara a Sfintei Fecioare Maria. Zaharia si Elisabeta s-au rugat mult sa aiba un copil, au imbatranit si, cand aproape isi pierdusera speranta, a aparut un inger care le-a vestit nasterea fiului. Cand Elisabeta era in luna a sasea, a avut loc Bunavestire, iar Maria a aflat ca si ea este insarcinata. Copilul Elisabetei s-a miscat de bucurie simtind apropierea Mantuitorului. Si cum prezenta Duhului Sfant in sufletul copilului pe care il purta Maria excludea vecinatatea pacatului, in acea clipa Botezatorul a fost curatat de pacatul originar. La opt zile dupa ce a fost nascut, pruncul ar fi trebuit numit, dupa cir�cumcizie, dupa tatal sau, insa Elisabeta a cerut sa poarte numele Ioan, ceea ce a provocat mirarea tuturor, neexistand in neam nimeni cu acest nume.
In ceea ce priveste datina populara, "Ghidul sarbatorilor romanesti" precizeaza ca lui Ioan i se mai spune si Nanasul lui Iisus si este considerat patronul pruncilor, pe care-i ajuta sa nu moara nebotezati. De asemenea, Sfantul "boteaza gerul", iar frigul se mai inmoaie. Sunt zone unde tinerii colinda in noaptea dintre Boboteaza si sarbatoarea Sf. Ioan, iar femeile merg cu plocon la moasa. In ziua Sf. Ioan Botezatorul, in majoritatea satelor din Caras-Severin se sarbatoreste praznicul. Acesta incepe cu seara de 6 ianuarie, cand cina este numita "sinisoara". Cu acest prilej, se invita rude, prieteni, iar mancarea este pomenita pentru sufletele celor morti. La "sinisoara" exista obiceiul ca un copil sa fie ridicat in brate pe patru lumanari facute din ceara de albine, care sa fie stinse pe tocul usii, facand cu ele semnul crucii, dupa care tocul era stropit cu rachiu (tuica). Aceasta, spun batranii, se facea pentru iertarea pacatelor, pentru a fi feriti tot anul de duhurile malefice, pentru prosperitate si sanatate. A doua zi, la pranz, erau invitati alti prieteni si alte rude. Acest pranz, numit "ziua mare", era dat in sanatatea celor vii din casa, dar si pentru sanatatea animalelor, suportul existential al familiei. Dupa masa, se organizeaza "joc", iar seara "Balurile Ionilor".
Ion de doua milioane de ori
Peste doua milioane de romani isi sarbatoresc, astazi, patronul spiritual, Sfantul Ioan Botezatorul.
Astfel, din totalul romanilor care poarta prenumele Ioan/Ioana si derivatele acestora, trei sferturi sunt barbati si un sfert femei. Numele Ion vine din ebraicul Iohanan. Acesta este compus din doua parti: Io: prescurtare obisnuita pentru Iehova (Dumnezeu) si verbul hanan: a avea mila. Traducerea lui Iohanan este "Din gratia lui Dumnezeu; Dumnezeu s-a indurat". Din Iohan�n au derivat, mai intai la greci Ioannes, apoi la latini Iohannes. Numele s-a raspandit, incepand cu secolul V, in toata Europa: la nemti Johann (sau Hans), la englezi John, la italieni Giovanni (sau Gianni), la unguri Janos, la rusi Ivan, la cehi, polonezi si olandezi Ian, la francezi Jean, la spanioli Juan, la irlandezi Sean, arabi Hana, la greci Iannis etc. La romani, o prima atestare documentara a numelui ar fi cea din 1247, in Diploma Cavalerilor Ioaniti, care vorbeste de un conducator pe nume Ioan, cneaz al unei formatiuni de prin nordul Olteniei. Variantele romanesti ale numelui alaturi de cele doua principale (Ion, cea populara, si Ioan, cea culta) sunt: Ioanete, Ioncea, Ioncel, Ivancea, Ivascu, Iova, Itu, Ianache, Enache, Iancu, Ene, Encea, Oancea, Oncica, Oniciu, Ioanid, Ioanichie, Ionitoiu, Ioanitoaia. Tot din Ioan deriva diminutivele: Nacu, Nelu, Nela, Nica, Nica, Cica, Nila, Nita, Nitu, Onas, Onasel, Nucu, Oana. La acestea se adauga nume de familie care-l contin pe Ion, produse de influenta greaca: Caragiani, Caragiale, Caraion, Carianopol, Papaiani, precum si variantele apusene: Jana, Janina, Gianina, Giani, Geanu, Gioni etc.