Tesu SOLOMOVICI 

Reporterul raporteaza de la fata locului si acest truism e stiut de multa vreme, inca din timpurile de inceput ale ziaristicii. Am coborat spre asezarile din sudul Israelului si am dorit sa ajung in Gaza cu gandul sa fiu cat mai aproape de locurile cele mai "fierbinti" ale noii conflagratii israeliano-palestiniene. Era vorba de un reportaj si nu de comentarii eseistice, am dorit sa comunic cititorilor ZIUA realitati, si nu scenarii virtuale. Nu intamplator pusesem corespondentei titlul: "Zile si nopti de razboi". Am construit corespondenta in jurul celei mai importante informatii a zilei: gravul avertisment adresat liderilor Hamas de catre ministrul Apararii Ehud Barak. Generalul israelian este un om foarte serios, a comandat armate in multe razboaie ale Israelului, a fost seful Statului Major-Tzahal, ministru si prim-ministru. Cand acest militar si politician cu multa experienta avertizeaza Hamasul sa inceteze bombardarea asezarilor israeliene cu rachete, in caz contrar nu va ezita sa foloseasca toate mijloacele de care dispune armata isreliana, e firesc ca o asemenea amenintare sa increteasca pielea oricarui om normal. Nici pana la acest avertisment razboiul nu fusese o joaca de copii, peste 400 de morti si 2000 de raniti palestinieni, distrugerile teribile, cei cativa morti si raniti israelieni, groaza, panica si ingrijorarea din ambele parti ale baricadelor, toate laolalta, creionau un tablou sinistru. Avertismentul lui Barak nu facea decat sa sporeasca ingrijorarea fata de ce ar putea sa urmeze. De la corespondenta trimisa din Israel si pana la paginarea sa in ziar, e un drum lung si numai cursa ratingului in care e angajata mass-media de pretutindeni, a nascut titlul de "Fantoma nucleara din Gaza". E adevarat, aceastA fantomA cutreiera Orientul Mijlociu, dar nu poate exista in Israel vreun lider sau cetatean de rand, normal la cap, caruia sa-i treaca prin minte folosirea bombei atomice in Gaza. Din surse straine am aflat si eu de cele peste 500 de bombe nucleare stocate in hangarele secrete din Israel. Daca e adevarat ceea ce stiu mass-media internationale, aceasta forta apocaliptica este destinata intimidarii dusmanilor Israelului. Iranul de pilda ar trebui sa se gandeasca de o mie de ori inainte de a porni razboaiele pe care le vizeaza de a distruge tara evreilor. Israelul exista pentru ca niciodata sa nu mai fie posibil un Holocaust. Exista si un aspect pur militar care nu justifica titlul "Fantoma nucleara din Gaza". Chiar isi inchipuie cineva ca grupurile teroriste Hamas ar putea rezista unui atac terestru al armatei israeliene, inzestrate cu avioanele, tancurile, tunurile si toate celelalte mijloace militare sofisticate din dotare? Pentru a face praf si pulbere din Hamasul militar, Israel nu are nevoie de armament nuclear. Se povesteste ca o singura data a scos Israel bombe nucleare din arsenalele subpamantene: in primele zile ale Razboiului de Iom Kipur din 1973. Atunci un milion de soldati egipteni au atacat Israelul si 1000 de tancuri trecusera Suezul, amenintand existenta statului evreiesc. Masura de prevenire s-a dovedit inutila. Trupele terestre israeliene au pAtruns sambata seara in Gaza, marcand inceputul celei de-a doua faze a razboiului israeliano-gazatean. El se va incheia poate nu cu lichidarea regimului terorist din Gaza, ci doar cu un Hamas grav ranit, care nu va mai avea nici puterea, nici dorinta de a mai ataca cu rachete Israelul. Pentru ca, repet, nici o tara din lume nu ar fi rabdat vreme de opt ani ca orasele si satele sale sa fie bombardate si cetatenii sai sa traiasca terorizati de alarme si exploziile rachetelor. Ierusalimul refuza orice armistiTiu al provizoratului si continua razboiul. Nici Hamas nu se grabeste sa-l incheie. Dupa atatea victime si imense distrugeri, Hamas are pretentia, poate indreptatita, ca viitorul armistitiu sa cuprinda cel putin promisiunea desfiintarii asediului asupra Gazei si redeschiderea punctelor de trecere dintre Gaza si lumea inconjuratoare. "Dum spiro, spero", cat timp traim, putem spera...