Presedintele ucrainean Viktor Iuscenko, care a ajuns la guvernare in urma Revolutiei Portocalii din 2004, a facut din aderarea la NATO prioritatea politicii sale externe, spre nemultumirea Federatiei Ruse, care vede extinderea Aliantei drept o amenintare la adresa securitatii sale. Desi majoritatea cetatenilor ucraineni se opune aderarii la NATO, Iuscenko (foto) depune in continuare eforturi in acest sens, cerand din partea Aliantei Planul de Actiuni in vederea Aderarii (MAP) pentru tara sa, echivalent cu statutul oficial de candidat. O parte a statelor europene membre NATO, conduse de Germania, a refuzat aceasta cerere la summit-ul NATO de la Bucuresti, perspectiva de aderare a Kievului fiind tot mai indepartata. Sprijinul militar si politic acordat de Kiev Georgiei in timpul recentului conflict cu Rusia din Caucaz a provocat noi tensiuni intre cei doi vecini. Separatismul regiunilor majoritar rusofone din estul Ucrainei, care urmaresc alipirea la Federatia Rusa, deziderat sustinut de Kremlin, si problema stationarii flotei ruse in portul Sevastopol de la Marea Neagra sunt alte subiecte care invenineaza relatiile ruso-ucrainene. Flota rusa a Marii Negre foloseste baza de la Sevastopol conform unui contract de inchiriere care expira in 2017, Kievul refuzand solicitarea rusa de prelungire. Totodata, etnicii rusi reprezinta cea mai importanta minoritate din Ucraina, fiind concentrata in estul industrializat si peninsula Crimeea, Moscova acuzand Kievul de desnationalizarea fortata a acestora. (M.I.)