Noi stim un lucru: fiecare cetatean trebuie sa-si gaseasca painea la pretul just, dupa cum si agricultorul trebuie sa-si poata cumpara cele necesare lui tot la preturi juste. Cand tara se gaseste la rascrucea destinului ei, nu-i este nimanui ingaduit sa profite de greutatile prin care trecem, pentru a castiga profituri. Cand populatia saraca duce lipsuri, pe care noi nu i le putem indeplini, cand productia de grau este deficitara, cand populatia nu are lemne de foc din lipsa de brate de munca pentru a taia lemnele din padure, cand bumbacul nu se mai importa, am fi niste nevrednici daca nu am interveni printr-o comanda logica si unitara pentru a salva populatia de la aceste neajunsuri. Cand ii cerem romanului are si el dreptul sa ceara ceva: ca toate jertfele sa nu fie zadarnice. Plecam de la ideia ca Guvernul este in slujba tarii, iar tara in slujba Guvernului.
ZIUA, 19 decembrie 1940