Cristian Unteanu 

In cazul nostru, cel putin vazuta de la Bruxelles, imaginea pe care o oferim ca tara este cea a unui spatiu definit, scuze pentru sintagma, ca "mereu surprinzator", dar nu in sensul dorit de albumul foto de trista amintire. Cum altfel ar putea sa fie? Imaginati-va ce e in mintea analistilor politici din grupul politic majoritar din Parlamentul European cand, acum, trebuie sa dea urgent explicatii de ce s-au grabit sa trimita, bieti copii neinformati si nestiutori in ale politicii dambovitene, scrisoarea oficiala de felicitare primului ministru desemnat al Romaniei, cel putin acela care era acum patru zile...Care, lucru ce nu trebuie ignorat, era si colegul lor la Bruxelles, domnul Stolojan fiind si liderul grupului PD-L in forumul european. Acum s-a taiat crema, trebuie luate felicitarile, masa si dansul de la inceput, cu un alt actor, cu mult mai putin cunoscut in capitala europeana si cunoscut eventual doar prin performantele sale ca primar la Cluj-Napoca. Pe de altA parte, mai avem o mica problema: proiectia stabilitatii politice. Esentiala intr-un moment in care eterna intrebare a marilor centre de putere in momentul nominalizarii unor noi guverne este de o actualitate fierbinte la noi: ce garantii avem ca ceea ce se construieste acum ca formula de guvernare in Romania este raspunsul administrativ cel mai coerent pentru a asigura o performanta sustenabila a tarii in momentul, foarte apropiat de altfel, cand va fi confruntata cu efectele majore ale crizei? Intrebare logica si realista? Da, din pacate, in conditiile enumerate in paragraful anterior. Asta deoarece, tin sa reamintesc acest lucru, tocmai persoana domnului Stolojan fusese prezentata pe canalele internationale ca garantia pe care presedintele Basescu o gasise pentru gestionarea unei prezent incipiente si viitor foarte reale crize economice cu rezultatele sale sociale previzibile. Daca, in mod real, ratiunea demisiei surprinzatoare este, asa cum se afirma pe surse convergente, faptul ca dl. Stolojan nu ar fi fost concordant spiritual, moral si intelectual cu ceea ce i se propusese ca lista de titluri pentru cel mai mare guvern din istoria post-decembrista a Romaniei, atunci care e menirea domnului Boc? Nu cred ca trebuie sa banalizam lucrurile si sa spunem cumva ca dl. Boc ar fi gata sa accepte orice pentru a raspunde unor imperative superioare. Ma refer, fireste, la interesele nationale. Dar care este garantia de securitate pe care o ofera noua formula cand cei patru ani promisi cu precizie si siguranta de insusi seful statului au tinut doar patru zile? A facut cineva, sau cel putin are intentia s-o faca, o analiza de risc a miscarii Stolojan asupra electoratului celor doua mari forte politice care au semnat Parteneriatul pentru Romania? Nu Stiu dacA va mai amintiti imaginea dintr-un film in care o formatie de muzica country, cam slabuta de altfel, isi luase precautia sa-si sustina concertele punand in fata scenei o plasa metalica, destinata opririi proiectilelor aruncate din sala. Intrebarea este acum cine, la noi, se gandeste ca nu cumva ar trebui o asemenea plasa intre electorat si clasa politica. Ar trebui sa se stie si cat va rezista plasa si daca nu cumva oamenii nu sunt destul de blazati si indiferenti sa se mai oboseasca sa vina la concert si sa cumpere si kilogramul de rosii aferent. Cred cA joaca asta nu poate continua la infinit fara sa se ia in calcul faptul ca nesiguranta, nehotararea, schimbarea abulica a termenilor jocului pot sa se reuneasca si, la un moment dat, sa devina o amenintare reala de securitate la adresa credibilitatii Romaniei.