Romania ar avea nevoie de un plan de sustinere de 10 miliarde de euro, din care 5 miliarde pentru a sprijini sistemul bancar, sustin reprezentanti ai Raiffeisen Bank. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, sustine ca in Romania nu exista o criza de lichiditate si se declara surprins de faptul ca institutia bancara cere un plan de salvare prin presa. In plin asalt mediatic despre criza, directorul general al Raiffeisen International, Herbert Stepic, face declaratii alarmiste, anuntand ca Romania are nevoie de un plan de sustinere. "Cred ca cinci miliarde de euro sunt mai mult decat suficienti pentru sistemul bancar, restul fiind pentru alti stimuli economici", a spus Stepic, citat de Mediafax, dupa ce afirmase ca in Romania sunt necesare masuri de 10 miliarde de euro. El apreciaza ca masurile trebuie sa se concentreze in principal pe majorarea si asigurarea stabilitatii lichiditatii, atat in moneda locala, cat si in valuta. Stepic crede ca actiuni de sustinere a capitalizarii bancilor sunt pe planul secund, intrucat grupurile-mama isi pot sustine subsidiarele din Europa Centrala si de Est, inclusiv cele din Romania. El a mentionat ca aceasta sustinere a devenit mai dificila in ceea ce priveste lichiditatea, din cauza situatiei de pe pietele internationale. "Pietele nu functioneaza. Nu putem tipari dolari si sa ii trimitem in camioane in Romania", a afirmat seful Raiffeisen International. Criza de lichiditate si de nervi "Romania este pandita de o criza de nervi nationala, inainte de criza reala", a spus, recent, guvernatorul BNR Mugur Isarescu, la intalnirea cu bancherii valceni. Alti reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei (BNR) au declarat, in acesata perioada, ca in Romania nu exista criza de lichiditate, iar consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, ne-a declarat ca lucrurile nu s-au schimbat. "In sistemul bancar din Romania nu este criza de lichiditate. Eu subliniez doua lucruri. Astfel de declaratii, facute chiar daca pe baza unei analize, dar fara sa aiba toate datele (si nicio banca comerciala nu are toate datele privind ansamblul sistemului bancar si, mai ales, nivelul lichiditatii) e bine sa fie luate cel putin cu un semn de intrebare", sustine Adrian Vasilescu. De asemenea, consilierul guvernatorului se declara surprins de faptul ca Raiffeisen a preferat sa lanseze semnalul de alarma prin presa si nu sa se adreseze unei institutii abilitate. Totodata, Vasilescu a declarat ca, in cazul unei crize de lichiditate in sistem, banca centrala este pregatita sa ofere sprijin, BNR trecand din pozitia de debitor in cea de creditor. Finantarea se va redresa din a doua parte a anului viitor, in acest moment piata traversand o criza de incredere, potrivit directorului general al Erste Bank, Andreas Treichl, pentru Financial Times. Treichl considera ca vizibilitatea pe 2009 este atat de redusa, incat bancile vor astepta rezultatele financiare aferente primului semestru al anului viitor pentru a evalua performantele altor institutii de credit si a relua imprumuturile reciproce. "Nu stim ce se va intampla in 2009 sau 2010, iar daca nu recastigam increderea reciproca in faptul ca putem depasi cu bine perioada de recesiune, nu va fi usor sa restauram increderea in sistemul bancar", a declarat Treichl. Potrivit oficialului Erste, una dintre cele mai mari probleme ale economiei este ca institutiile financiare stocheaza lichiditatile injectate de bancile centrale in piete, in loc sa acorde imprumuturi. Treichl considera ca noile state membre ale Uniunii Europene vor evolua mai bine decat economiile din Europa de Vest sau alte state foste comuniste din Est.

George BANCIULEA