Din toamna anului 2003, ziarul ZIUA a prezentat o mare parte dintre initiativele INMER, contribuind la aflarea adevarului despre cei socotiti transfugi, dusmani ai poporului si unelte ale imperialismului anglo-american (in perioada 1940-1989). Simpozioane de comunicari stiintifice, conferinte, filme documentare si lansari de carte reprezinta doar fata vazuta a activitatii de culegere, arhivare si publicare a documentelor referitoare la fostii "destarati". Primii care s-au aflat pe baricadele exilului romanesc au fost scriitorii si ziaristii ramasi, fugiti sau vanduti in Occident, in timpul razboiului sau dupa ispasirea unor ani grei de puscarie in tara. Pe cai intortocheate, deoarece se stiau urmariti de mana lunga a Securitatii (in civil sau sutana), ei reuseau sa ia legatura cu mai vechile redactii romanesti din strainatate, inclusiv cu posturile de radio BBC, Europa Libera sau Vocea Americii. Intr-o lume plina de suspiciuni si chiar ostila celor proveniti din Est, perseverenta si profilul lor de luptatori anticomunisti i-au impus, gasindu-si locul in structurile publicistice ce-si propuneau sa dezvaluie lumii adevarata fata a realitatilor vremii din Romania. Este Si cazul inginerului Doru Novacovici, a carui carte, "L'ESPLANADE" (Ed. Adam), s-a lansat vinerea trecuta, la Uniunea Scriitorilor din Romania. Dupa multi ani de inchisoare si surghiun, fostul student si-a putut relua studiile, s-a casatorit si a avut doua fete. Printr-un complex de imprejurari, cand nu avea voie sa se duca nici pana la Ruse, in republica prietena Bulgaria, a reusit sa plece intr-o excursie in Vest si s-a refugiat in Franta, cerand azil politic (1978). Cu chiu cu vai, a gasit de lucru si a inceput cea mai lunga si mai importanta manifestatie publica impotriva regimului comunist din Romania (1 martie - 15 august 1979), pe esplanada Trocadero, din fata Turnului Eiffel. Zilnic, el si cativa prieteni romani din Paris, carora li se adaugau tot mai multi localnici, printre care ziaristi si politicieni, isi cerea dreptul la reintregirea familiei. Ceausistii au trebuit sa cedeze, crezand ca-l vor face sa taca... N-a fost sA fie aSa. Inginerul cu suflet de adevarat roman si-a descoperit vocatia de jurnalist si analist politic, dand in vileag teroarea din tara, scriind zeci de articole in ziare frantuzesti si fiind prezent in emisiuni de radio si televiziune, pentru a demasca ororile dictaturii, mai ales cele privind distrugerea bisericilor si a satelor romanesti, in anii '80. Nu s-a limitat la articole, ci a organizat conferinte si simpozioane in mari orase din Franta, Elvetia, Italia si Belgia, conducand mereu pe cei care manifestau in fata ambasadei noastre din Paris. Recunoscut ca un lider al exilului romanesc, Doru Novacovici a fost ales secretar general, fondator al Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi (UMRL), intre anii 1984 si 1991, pentru ca ulterior sa devina presedintele organizatiei (1991-1997), actualmente fiind presedinte de onoare. Culmea. In timp ce prietenul Ion Dumitru, din Germania, evoca posibilitatea aparitiei primei carti al lui Novacovici, la Munchen, in 1982, "In Romania dupa gratii", s-a auzit un telefon mobil si ziaristul Doru Braia a parasit "Sala Oglinzilor", intorcandu-se cu vestea ca murise Constantin Ticu Dumitrescu... A urmat un moment de reculegere, pentru cel care i-a reprezentat, dupa 1990, pe fostii detinuti politici din anii comunizarii Romaniei, senator PNTCD, initiator al unei legi, pe care nici el n-a mai recunoscut-o, dupa cate modificari i s-au adus. P.S. "L'ESPLANADE" este suma celor trei carti publicate de autor in romaneste ("In Romania dupa gratii", "Contra tiraniei" si "Spre libertate"), in traducerea lui Alain Paruit si Marius Conceatu. Editorul Ion Adam merita toate felicitarile, deoarece a facut posibila cunoasterea si in Franta a acestei saga anticomuniste. Numai prin lupta s-a ajuns la libertate...

Valentin Hossu-Longin