La doar douazeci de kilometri de Chisinau, raul Nistru face o bucla uriasa apropiindu-se de o plaja imensa. In urma cu peste cinci secole, Stefan Voda descaleca aici pentru a pasi prin unda subtire si putin adanca, pregatita parca anume de rau, pentru a-l ajuta in fireasca trecere spre toti slujitorii de-un neam si-o limba. De atunci locul s-a numit Vadul lui Voda si, inainte de a fi un oras turistic, el reprezinta o legenda eterna. Vadul lui Voda nu este de fapt un oras. Este doar o statiune turistica care traieste prin bazele sale de odihna in care poposesc anual turisti din toata Moldova. Doua sute de agenti economici ofera zece mii de locuri de odihna, dintre care doua mii de locuri sunt pentru copii. Marea atractie a orasului o reprezinta plaja cu o suprafata de trei hectare, care le ofera turistilor senzatia de mal de mare si le potoleste dorul de intinderile albastre ale Marii Negre, acolo unde moldovenii din stanga Prutului nu pot sa ajunga in verile toride decat daca traverseaza bucata de Basarabia furata de ucrainieni. Nistrul, traditionala granita a Romaniei Mari inseamna "fluviul cu ape repezi". Am pasit pe plaja pustie pana aproape de apa, incercand sa simtim rasuflarea fluviului. Peisajul din jur este anost si nu are nimic grandios. In mod ciudat Nistrul, fluviul incarcat de legenda si de istorie, nu te impresioneaza cu nimic atunci cand esti aproape de apa lui.

		Copii de la "Ghiocelul"

Incarcatura emotionala este aproape de zero si doar gandul ca pe aici a pasit prin vad Stefan Voda te determina sa-l privesti ca pe o apa sfanta a romanilor. Fluviul este navigabil pana la varsarea lui in Marea Neagra, existand cativa agenti economici care pun la dispozitie vapoare mici si un agent economic care efectueaza curse cu vapoare mari. Croazierele se fac doar vara, cand Vadul lui Voda devine centrul principal de atractie din Basarabia. Malul stang este rece si neprietenos, flancat de o perdea de plopi inalti, care ascund privirii peisajul de dincolo. In jurul plajei generoase s-a dezvoltat o statiune care seamana cu Costinestiul de la Marea Neagra, la inceputurile lui. Pe malul apei se insiruie zeci de casute si cabane de lemn dotate cu terase destul de modeste, care lipsite de turisti par triste. Nu exista hoteluri luxoase sau rezidente cu pretentii, totul fiind gandit si construit in stil rusesc, solid fara o stralucire anume si dominat de austeritate. Primarul Iurii Onofriiciuc spune ca ceea ce face diferenta la Vadul lui Voda fata de alte localitati este aerul din zona, unde se intalnesc trei curenti: din est, din vest si din nord. "Concentratia de oxigen este la fel de mare ca in Muntii Alpi!", se mandreste primarul. Fratii infratiti Iurii Onofriiciuc este un barbat tanar si energic. A lucrat multi ani in turism si cunoaste bine zona Vadului. Si-a dorit foarte mult sa infrateasca Vadul lui Voda cu un oras din Romania, care sa fie tot un oras turistic. "Am fost la Chisinau, la Guvern, si mi s-au propus doua orase: Pucioasa si Herculane. Ne-am infratit cu amandoua!" Relatiile dintre orasele infratite sunt dintre cele mai bune. Delegatii din Vadul lui Voda au vizitat de mai multe ori Pucioasa si Herculane si Iurii Onofriiciuc spune ca merge la Pucioasa ca la el acasa. Cunoaste deja toate dealurile din zona, Statiunea Balneara si alte obiective turistice din oras. Anul acesta a fost din nou la Pucioasa, la serbarile orasului. Cu ajutorul scolilor din oras a pus pe picioare o formatie folclorica, care a prezentat spectacole artistice la Pucioasa si la Herculane. Nici primariile din Romania nu s-au lasat mai prejos si au adus la Vadul lui Voda formatii artistice ale elevilor. "Ce mai! Suntem frati, frati!", accentueaza primarul. In Moldova de peste Prut, intalnesti rar pe cineva care sa nu aiba rude in Romania. Iurii are rude in Caras-Severin pe care le viziteaza ori de cate ori merge la Herculane.

		Plaja de trei hectare si debarcaderul

Moldoveneste pe romaneste La Liceul "Stefan Voda", cum altfel sa-i spui!, directoarea Margareta Goras ne intampina cu o bucurie nedisimulata. Este profesoara de limba romana si ne marturiseste ca are o mare suparare legata de redobandirea cetateniei romane. Dureaza mult si exista multa birocratie. "In timp ce Rusia si Ucraina le acorda cetatenie pe loc rusilor si ucrainienilor din Republica, romanii stau si asteapta luni de zile sau chiar ani pana cand Bucurestiul se hotaraste sa le aprobe cererea! De ce oare?", se intreaba retoric profesoara. Si-ar dori foarte mult sa mearga in Romania. Cand le vorbeste copiilor despre Eminescu, ar dori sa le arate si locul de bastina al poetului. Marea majoritate a programelor scolare se bazeaza pe studiul operelor scriitorilor romani. Este greu sa fii profesor de limba romana in Moldova. Argumentele Margaretei Goras sunt imbatabile. "In Constitutie scrie ca limba vorbita pe teritoriul Moldovei este limba moldoveneasca. Mergi insa in clasa la elevi si le vorbesti in romaneste! Iar manualele, sunt toate in romaneste! Nu este oare o greseala a Constitutiei? Este aceeasi limba, doar ca noi vorbim cu alt accent! Acesta este graiul moldovenesc!" Copiii au observat acest lucru si de multe ori o intreaba: "ce-am putea sa schimbam?" Nu prea stie nici ea ce sa le spuna. Discuta cu elevii si doar atat. "Este o tema <<duruta>> la noi in Moldova!", ne marturiseste directoarea. Este o femeie frumoasa, care are distinctia specifica moldovencelor de peste Prut. A plecat din Iedinetul natal pentru a veni la Vadul lui Voda, aproape de Chisinau, unde cei doi copii, o fata si un baiat, sunt studenti. Desi orasul nu are nimic spectaculos, iubeste mult natura si ar vrea sa ramana aici si la pensie. De cand s-a mutat in oras nu s-a mai imbolnavit niciodata. "Datorita aerului!", explica. Liceul are o formatie etno-folclorica care a fost de doua ori la Pucioasa unde a prezentat spectacole artistice. Regreta ca nu a facut parte din delegatie pentru ca ar fi vrut sa cunoasca orasul cu care este infratit Vadul lui Voda. "Data viitoare, ma cheama primarul din Pucioasa si merg sigur!", spune cu umor. Iesim in holul liceului unde ne intampina maiestuos bustul lui Stefan cel Mare, pe care citim cu emotie o inscriptie cu parfum de suflet romanesc: "Eu va las in grija mare/Locul meu cel sfant!/Stati de straja la hotare!/ Si paziti acest pamant!" Un boboc din Vadu' Gradinita "Ghiocelul" este situata intr-o padure de plopi aproape de piata orasului. Patru sute de copii vin in fiecare zi la gradinita unde o armata de educatoare ii pregatesc pentru viata de scolari, ii hranesc si ii culca. Dupa dezamagirea produsa de peisajul gri al orasului avem surpriza sa descoperim o femeie frumoasa care vorbeste cuceritor limba romana cu accent moldovenesc. Angela Boboc a refuzat dupa terminarea studiilor universitare o cariera in televiziune si a venit la Vadul lui Voda, in lumea copiilor. Cu timpul, a devenit un simbol al orasului, la toate manifestarile oficiale avand obligatia civica de a deschide festivitatile. A fost de mai multe ori in Romania si ar merge oricand si oriunde, "pentru ca in Romania, toate locurile sunt frumoase!", spune incantata. Ne invita in sala de festivitati a gradinitei, unde copiii au marcat fiecare eveniment al vietii lor prin colturi tematice dedicate Martisorului, Zilei Copilului, Pastelui si Craciunului. Suntem invitati in coltul Cra�ciunului, unde Angela Boboc ne imbie sa gustam din colacii moldovenesti specifici sarbatorilor de iarna. Acceptam provocarea imbietoare de a gusta si din sarmalele in foi de vita, mici si gustoase. Infulecam ca lupul din povestea lui Creanga, cu mare pofta. Desi ne aflam la cateva sute de metri de Nistrul care curge tumultuos spre Tighina, avem impresia ca ne aflam la Humulesti si ca Angela Boboc este de fapt Smarandita Popii, care a devenit directoarea scolii. Intre timp, cei din grupa mare, imbracati in costume populare, danseaza cu educatoarea lor. O fetita blonda, cu parul strans in codite, canta tinandu-si mainile in brau. Glasurile copiilor care reiau cu bucurie refrenul se rostogolesc pe undele Nistrului spre Marea Neagra. Copiii canta, iar Nistrul ofteaza. "Bine-i sade omului/La masa cu neamul lui!" Concentratia de oxigen de la Vadu lui Voda este la fel de mare ca in Muntii Alpi! primarul Onofriciuc In Constitutie scrie ca limba vorbita pe teritoriul Moldovei este limba moldoveneasca. Mergi insa in clasa la elevi si le vorbesti in romaneste! Margareta din Vadu

Text si foto: Teodor Seran, teodor_seran@yahoo.com