Cred cA s-a trecut prea usor - cel putin in comentariile pe care le-am citit pana acum - peste cifra celor care nu s-au dus duminica trecuta la vot. Peste 60%! Un procent imens, dupa parerea mea. In fata lui paleste toata tevatura asta telenovelista legata de cine va forma guvernul, cine va fi premier, cine va alege opozitia etc. La drept vorbind, aproape doua treimi din populatia cu drept de vot, refuzand urnele, este, de fapt, in opozitie. In opozitie cu lumea politicii (perceputa ca un univers al sforariilor), cu ideea de parlament, de guvern responsabil s.a.m.d. Cum s-a mai observat, exista doua Romanii, ambele dominate de un soi de autism sui-generis: una la vedere, suficienta siesi, reflectata pretutindeni in mass-media, cu vedetele si personajele ei omniprezente (din care nu ultimul este insusi presedintele Traian Basescu, mare iubitor de "show-biz"), alta "profunda", aproape anonima, Romania muta, Romania celor 60 de procente absente. Iar sentimentul care domina aceasta a doua Romanie pare-mi-se mie ca este scarba. Una tenace, intensa, alimentata de 19 ani de frustrari, dezamagiri, democratie "originala", deci haotica. Poate cA noua putere - vorba vine, "noua"... - ar trebui sa ia in calcul, odata instalata, mai ales scarba asta; chiar mai mult decat preconizata criza economica, fiindca, totusi, la noi s-a nascut splendida aser�tiune: "N-o fi dracu' chiar asa de negru..."

Ioan GroSan