Ziua Logo
  Nr. 4405 de miercuri, 3 decembrie 2008 
 Cauta:  
  Detalii »
Anchete
Blestemul comorilor
-- Un barbat care era calauza pentru cautatori de comori a fost strivit de o stanca in Valcea * Salvatorii spun ca acesta desfasura activitati ilegale intr-o zona protejata
Salvamontistii valceni au intervenit, in noaptea de luni spre marti, pentru recuperarea unui barbat care a fost lovit de o stanca desprinsa din munte, in Parcul National Buila Vanturarita. Salvatorii afirma ca victima se afla intr-o zona protejata, alaturi de alte doua persoane care cautau comori.
Accidentul s-a produs in zona Arnota, unde o stanca s-a prabusit peste un barbat din localitatea Horezu. Potrivit lui Mircea Lera, seful Serviciului Salvamont Valcea, barbatul, care are 47 de ani, a suferit traumatism cranio-cerebral, un traumatism toracic si a fost transportat la Spitalul Judetean Valcea, de unde a fost transferat, in stare grava, la Spitalul Bagdasar, Arseni din Bucuresti. Seful Ser�viciului Salvamont Valcea a spus ca barbatul se afla intr-o zona protejata, impreuna cu alte doua persoane care desfasurau activitati ilegale in Parcul National Buila Vanturarita. "Cei trei erau intr-o zona protejata, nu pentru a o vizita si admira, victima era serpas si calauza pentru ceilalti doi care cautau o comoara, probabil aur, in orice caz metale pretioase. Exista legende in zona Manastirii Bistrita ca acolo ar exista comori ingropate prin pesterile si grotele din zona, iar de-a lungul anilor au mai fost astfel de cautatori de comori. De fapt, stanca prabusita a fost dislocata de cei doi cautatori, care au refuzat sa-i acorde primul-ajutor colegului ranit", a declarat Lera. El a mai spus ca cei doi au refuzat, de altfel, sa se legitimeze, si sa spuna de ce se afla acolo, astfel ca salvamontistii au chemat fortele de ordine.
Santier ilegal
Bratari dacice gasite in zona Muntilor Orastiei
Politistii si jandarmii din orasul valcean Horezu, care au venit la fata locului, au constatat ca in zona respectiva cele trei persoane au realizat un santier de cautare, in conditiile in care intre stanci a fost descoperit un grup electrogen necesar functionarii rotopercutoarelor cu care trebuiau dislocate si sfaramate stancile, precum si fire conectate la o retea de curent electric. Conform sursei citate, politistii i-au identificat si pe ceilalti doi barbati, acestia fiind Cristian Popescu, de 27 de ani, din Horezu si Alexandru Bumbac, de 38 de ani, din Bucuresti.
"Cei doi au fost coborati de la 1400 de metri din zona Manastirii Bistrita cu echipament cu tot, la Politia Horezu, pentru cercetari. In interiorul pesterii au fost facute sapaturi in galerii, iar asupra lor s-a gasit echipament performant de a se cauta. Ei au declarat ca sunt turisti, dar refuzul lor de legitimare ri�dica mari semne de intrebare", a declarat, marti, citat de Mediafax, subinspectorul Diana Smarandoiu, purtatorul de cuvant al Inspec�toratului Judetean de Politie Valcea.
Hunedoara bratarilor
Cazul din Valcea reprezinta doar un aspect din fenomenul cautarilor ilegale in siturile arhelogice si ariile protejate de pe teritoriul Romaniei. Judetul Hunedoara este unul dintre locurile preferate ale cautatorilor de comori. De la bratari dacice si kosoni, la oseminte si relicve paleolitice, toate pot fi gasite in zona Muntilor Orastiei. De-a lungul timpului, vanatorii de comori care actionau aici si-au specializat tehnicile de cautare. Daca atunci cand au aparut primele informatii despre braconajul arheologic din zona, in 1994, se foloseau tehnici primitive, respectiv unelte care puteau fi gasite in orice gospodarie - sape, lopeti, in prezent tehnicile au evoluat.
Primul pas spre modernizare au reprezentat-o detectoarele de metale. 15 astfel de obiecte au fost confiscate, potrivit IPJ Hunedoara, in ultimii doi ani de catre politisti. Anchetatorii sustin ca acestea erau aduse din strainatate, costul unui detector putand ajunge la cateva mii de euro bune, in functie de performanta, respectiv de perimetrul si adancimea de scanare. "In total, din 2006 si pana in prezent, numai in judetul Hunedoara, peste 50 de persoane au fost cercetate pentru detectii si sapaturi neautorizate, ne�respectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, comercializarea de detectoare de metale si distrugere in zona siturilor arheologice", ne-a declarat subinspectorul Bogdan Nitu, purtator de cuvant al IPJ Hunedoara.
Trafic cu oase de urs
Nu au scapat insa de atentia hotilor nici pesterile din judet, de unde au fost sustrase kilograme intregi de relicve paleolitice, oase si cranii de urs de pestera. Cele mai vizate astfel de locuri se afla in incinta Parcului Natural Gradistea Muncelului Cioclovina: Cioclovina Uscata si Cioclovina 2, doua pesteri recunoscute pentru existenta de oseminte ale ursilor de caverna, dar si de guano, excremente de liliac, folosite ca ingrasamant, care se bucura si in prezent de o mare cautare in Occident. De departe insa, vanatorii de comori cauta schelete de Ursus Spaeleus (n.r. - ursul de pestera) dintii sau craniile fiind vandute cu sute de dolari pe piata neagra. Presa locala relata in 2007 faptul ca, in galeriile pesterii Cioclovina 2, speologii au gasit mai multe oase legate si gata de transport, dar si uneltele folosite de cei care urmau sa le traficheze (lopeti, sape, franghii), desi pestera era sub lacat de mai bine de trei ani, tot de teama furturilor.
Din anul 2006 si pana in prezent la nivelul Inspectoratului de Politie al Judetului Hunedoara au fost cercetate 45 de persoane pentru infractiuni precum: detectii si sapaturi neautorizate, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, comer�cializarea de detectoare de metale si distrugere in zona siturilor arheologice, etc.
In aceasta perioada, au fost intocmite 19 dosare penale si au fost confiscate 15 detectoare de metale, fiind recuperate bunuri de patrimoniu precum: 400 de monede din aur si argint (denari romani si kosoni) precum si peste 200 de obiecte arheologice (unelte, fibule, aplici, etc.). De asemenea, ofiterii hunedoreni delegati in dosarul "Aurul dacic", instrumentat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba, au contribuit la recuperarea a 9 bratari dacice din aur, facand parte din patrimoniul cultural national.
In total, din 2006 si pana in prezent, numai in judetul Hunedoara, peste 50 de persoane au fost cercetate pentru detectii si sapaturi neautorizate
- subinsp. Bogdan NiTu
Gropari pe bani
Pentru ca siturile cetatilor dacice sunt pazite de catre jandarmerie, cautatorii au gasit, potrivit localnicilor, o tehnica simpla pentru a actiona: ajung in zona sub pretextul turismului si, in plina zi, se folosesc de detectoarele de metale. Acolo unde aparatele semnalizeaza existenta unei comori, infig un tarus. Noaptea, palmasii ajung in zona si sapa in functie de amplasarea tarusilor. Cele mai cautate obiecte sunt cele din aur sau argint (bratari ori diferite monede) pentru care cererea din strainatate este mare, desi preturile acestora sunt destul de piperate. Astfel, de-a lungul timpului s-a vehiculat faptul ca pretul unei bratari dacice de aur ar fi intre 60.000 si 80.000 de euro, in timp ce pentru o moneda de tip koson se primeau chiar si 750 de lire sterline. Cele mai vizitate zone de catre braconierii arheologici sunt cele cinci situri inscrise in Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO: Cetatuia, Costesti - Blidaru, Luncani - Piatra Rosie si Banita.
Pagina realizata de Irina CHIROIU 
 Comentarii: 1 Afiseaza toate comentariile  
Ce semnificatie are verbul "a pazi"?   de Frobenius
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 Marele licurici (4608 afisari)
 Ciofliceanu la mustata (3076 afisari)
 S-au fript cu uninominalul (2509 afisari)
 Adio. La Vadim (2080 afisari)
 PSD amusina ciolanul (1813 afisari)
 Busteanul de pe Marte infierbanta lumea stiintifica (3471 afisari)
 Buzele Priscillei Presley au luat-o razna (3303 afisari)
 Arheologii au descoperit in jungla amazoniana un oras construit de "Oamenii Norilor" (3114 afisari)
 Doua partide de sex cu un cal, trei ani de inchisoare (2985 afisari)
 Galati: Femeie violata pe un camp de trei barbati (2351 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2008 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02146 sec.