PersonalitATi de prim rang ale culturii si publicisticii romanesti interbelice ramase sau fugite in strainatate si-au pus Condeiul in ampla actiune de demistificare a totalitarismului, colaborand la posturile internationale de radio, care puteau fi receptionate in tara sau se alaturau noilor redactii infiripate in Europa Occidentala sau America de Nord (unele efemere, altele de cursa lunga). Conform programaticelor sale initiative, Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc (INMER) ne-a invitat, la inceputul acestei saptamani, la lansarea volumului "Memoria exilului romanesc: ziarul LUMEA LIBERA din New York" de scriitoarea Mihaela Albu. Cartea a fost prezentata de Dinu Zamfirescu, presedintele INMER, de eseistul Dan Anghelescu, semnatar al Prefetei, de publicistul Sorin Rosca Stanescu si istoricul Mihai Sturdza, fost documentarist la Radio Europa Libera. Finalul intalnirii a apartinut, firesc, autoarei, profesor la Universitatea din Craiova si "visiting professor"la Universitatea Columbia din New York (catedra Nicolae Iorga), prezenta notabila in presa romaneasca din SUA si in revistele literare din tara. Cu volumul de fata, care poate sa insemne un inceput pentru (re)descoperirea celor mai importante publicatii ale exilului/diasporei/emigratiei noastre, publicul din Romania are posibilitatea sa afle ca dincolo de hotare s-a scris si s-a publicat in limba romana, de la ziare, reviste si almanahuri, pana la carti de poezie, proza, dramaturgie si volume de studii istorice si de critica literara. In timpul dictaturii comuniste, presa exilului avea menirea sa-i informeze pe romanii din strainatate de cumplitele realitati din tara ("cei 3 F"adica frig, foame, frica), devenind si o cutie de rezonanta a spiritualitatii romanesti, ziarele circuland dintr-o comunitate in alta. Acesta era cadrul general politic in care un grup de intelectuali entuziasti si lucizi din New York a conceput saptamanalul LUMEA LIBERA, in toamna anului 1988, ca tribuna si stindard de lupta anticomunista, cu toate ca mai apareau acolo si alte publicatii. Fondatori au fost Andrei Bardescu, Dan Costescu, Cornel Dumitrescu si George Pietraru, primul numar aparand la 8 octombrie '88. Dupa cateva luni, in colegiul de redactie a fost cooptat publicistul Liviu Cangeopol, revista beneficiind de corespondenti din spatiile ame�rican si european, printre care Valentin Verzeanu (California), Constantin Mares (RFG), Sorin Pamfil (Franta), C. Macri (Gre�cia) si de numerosi colaboratori, toti militand pentru unitatea exilului romanesc, mai ales ca devenise evidenta actiunea agentilor Securitatii (in civil sau sutana) de dezbinare a comunitatilor noastre, pentru a le impiedica lupta impotriva regimului ceausist. Pentru istoria presei romAneStI din strainatate, trebuie retinut ca titlul "Lumea libera"a fost schimbat in "Lumea Libera Romaneasca"(ianuarie 1990), pentru ca apoi sa revina la cel initial (sfarsitul anului 2001) devenind ulterior "Lumea libera. Romanian Herald", pana la autodesfiintare (2005), cand incapuse pe mana unui patron de restaurant, cu interese total opuse inceputurilor. Cartea Mihaelei Albu dezvaluie unele dintre avatarurile prin care a trecut aceasta publicatie, de-a lungul a aproape 17 ani de existenta, cu deosebire dupa decesul a trei dintre fondatori (A. Bardescu, D. Costescu si C. Dumitrescu), dar se ocupa in mod special de primele 68 de numere (octombrie '88 - ianuarie '90). Face o pre�zentare completa a profilului gazetei, de informare si comentarii politice, culturale, sociale, sportive etc. Reproducand si unele texte transmise de "Vocea Americii"si "Europa Libera", precum si mesajele Regelui Mihai. Printre colaboratorii de prestigiu se numara parintele Gh. Calciu-Dumitreasa, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Dorin Tudoran, Vlad Angelescu, Pavel Chihaia, Virgil Nemoianu, Vladimir Tismaneanu, Zahu Pana, Stefan Baciu, Gh. Astalos, Gabriel Plesea s.a. Redactorii si colaboratorii "Lumii libere"au realizat in scurt timp cel mai citit si apreciat saptamanal al exilului romanesc. P.S. Din lipsa de spatiu, dupa desfiintarea redactiei, singura colectie completa a acestei publicatii a fost dusa la sediul Institutului Cultural Roman din New York, unde zace intr-un cotlon, fara a fi macar inregistrata! Pe mai marii locului, spunea Mihaela Albu, nu-i intereseaza cartea si publicistica romaneasca, in schimb promoveaza acea expozitie, in fata careia americanii se inchina, mirandu-se de asa arta....

Valentin HOSSU-LONGIN