Ioan GROSAN 

Tind sA-i dau dreptate premierului Tariceanu, care intru apararea deciziei sale de a nu majora lefurile in invatamant cu 50% ne oferea exemplul (sau, ma rog, contra�exemplul) Ungariei. Aflandu-ma deunazi la Budapesta, l-am intrebat pe prietenul meu, scriitorul si traducatorul Lakatos Mihaly, cum stau lucrurile. Si-asa am aflat ca in 2003, guvernul de stanga de atunci a majorat salariile tuturor bugetarilor cu exact 50%. Masura a parut foarte buna; a fost imediat o frenezie a cum�paraturilor; ba mai mult, o frenezie a imprumuturilor, a creditelor, caci numai din veni�turile chiar marite, banii, pentru investitiile facute (casa, masina, mici afaceri), nu ajungeau. PreTurile, desigur, au explo�dat. La fel inflatia. Asa incat, la ora actuala a venit scadenta, iar Budapesta, raportat la veniturile populatiei, e una din cele mai scumpe capitale din Europa. Si, ca la noi, exista de fapt si in fapt, doua tari: "La Hongrie profonde" (vai de capul ei!) si "La Hongrie riche" ( a smecherilor, a marilor tunuri de tot felul). Si unde se poate observa mai bine situatiunea daca nu in micile crasme si bistrouri budapestane unde adasta, dupa slujba, oamenii simpli? Rareori am vazut musterii comandandu-si mai mult de doua beri sau doua-trei pahare de vin ieftin, caci erau probabil cu gandul la ratele eterne de-acasa. SA ne fereascA sfantul sa patim si noi ca demni consumatori, la fel!