Cedarea de catre Romania a Basarabiei si Bucovinei de Nord din 28 iunie 1940 a provocat o tragedie imensa: o armata demoralizata, silita sa se retraga fara lupta si o populatie civila lasata prada bolsevicilor pusi pe razbunare. Serviciul Special de Informatii de pe langa statul Major a alcatuit o sinteza a atrocitatilor sovietice din Basarabia din timpul si dupa retragerea autoritatilor romane, pe care o prezentam in randurile ce urmeaza. (G. Damian) Comportarea guvernului sovietic Guvernul sovietic nu a respectat clauzele ultimatumului, considerandu-le ca pe niste notiuni sterile pentru opinia publica internationala, deoarece cuvantul de ordine dat si executat de armata si autoritatile sovietice a fost: a) Ocuparea armata dintr-odata a intregului teritoriu basarabean si bucovinean in cel mai scurt timp si cu toate mijloacele avute la dispozitie. In acest scop, unitatile sovietice s-au infiltrat mult in spatele trupelor romane, care se retrageau conform planului prestabilit, ocupand diferite localitati si noduri importante si vitale de comunicatie, fie prin inaintarea rapida a unitatilor motomecanizate, fie prin debarcarea de parasutisti, fapt ce a impiedicat si dezorganizat masurile luate de autoritatile romane pentru evacuare, blocand reteaua de comunicatie si ocupand punctele principale locale de legaturi si transmisiuni, facand astfel imposibila efectuarea evacuarii diferitelor depozite de armament si materiale ale Armatei. In acelas timp, aviatia sovietica evolua pe deasupra trupelor romane in retragere, producand o mare panica.

		Regele Carol al II-lea nu a reusit sa faca fata furtunii abatute asupra Europei, fiind suveranul care, in ciuda declaratiilor razboinice, a trebuit sa patroneze ciuntirea Romanei Mari

b) Instigarea si inarmarea maselor evreiesti, elementelor ostile si turbulente locale prin agenti comunisti infiltrati pe tot teritoriul cedat odata cu inaintarea unitatilor motomecanizate si debarcarea parasutistilor. Acestia au format bande de teroristi, dedandu-se la acte de sabotare si teroare, impiedicand evacuarile, executand arestari si sechestrand sefi de autoritati, insultand si molestand ofiteri, subofiteri si soldati, degradand reteaua de comunicatii si transmisiuni si dezarmand autoritatile romane locale pentru mentinerea ordinii. Toate aceste acte erau executate cu sprijinul si incurajarea trupelor sovietice infiltrate. c) Dezarmarea unitatilor romane izolate de catre trupele sovietice regulate. Dat fiind ca unitatile motomecanizate si parasutistii sovietici s-au infiltrat in spatele trupelor romane si au ocupat diferite localitati si noduri vitale de comunicatie, blocand garile si oprind plecarea trenurilor, transporturile nu au putut fi dirijate la timp conform planurilor de evacuare. Profitand de aceasta situatie critica, trupele sovietice motomecanizate sub comanda au inconjurat formatiunile mici romane si, sub amenintarea mitralierelor de pe tancuri si auto�blindate, le-au dezarmat, le-au luat mijloacele de transport, au arestat si degradat ofiterii si subofiterii, punandu-le astfel in imposibilitatea de a-si continua evacuarea. In continuarea operei de terorizare a acestor unitati, trupele sovietice au obligat, sub amenintare, pe ofiterii si soldatii romani sa stranga armamentul rezultat din dezarmare si sa-l depoziteze in locurile fixate de ei. Comportarea fata de ofiterii arestati In general, arestarile ofiterilor romani s-au facut numai pentru sicanarea, molestarea si batjocorirea lor, fara motive juridice intemeiate. Acest lucru se constata din declaratiile ofiterilor repatriati, in care sunt expuse - in general - urmatoarele motive invocate de organele sovietice cu ocazia arestarii lor: a) Primul motiv si cel mai grav pentru organele sovietice, invocat impotriva celor arestati, este faptul ca erau ofiteri romani si educati, deci - impotriva U.R.S.S. si regimului de acolo. b) Al doilea motiv, tot atat de grav, este faptul ca au facut educatia soldatilor de sub comanda in spirit anticomunist si antisovietic. c) Al treilea motiv este faptul ca ofiterii romani au tolerat maltratarea soldatilor basarabeni de sub comanda. d) Al patrulea motiv este ca au executat ordinele guvernului roman de a face lucrari si de a se pregati pentru un eventual razboi impotriva U.R.S.S.. e) Al cincilea motiv este faptul ca ofiterii romani au facut propaganda antisovietica printre soldati si populatia civila. f) Al saselea motiv consta in faptul ca ofiterii romani au facut si ordonat rechizitii de la populatia basarabeana si bucovineana. g) In sfarsit, al saptelea motiv este banuiala ca au facut spionaj in favoarea Romaniei. Interogatoriile si cercetarile ofiterilor se faceau sub continue amenintari (impuscare, deportare in Siberia), insulte, ofense si injuraturi. Unii ofiteri in stare de arest au fost chiar si loviti. In general, toti ofiterii erau fortati - sub amenintari - sa semneze declaratii, al caror continut - ticluit de organele anchetatoare - nu era cunoscut, deoarece declaratiile erau redactate in limba rusa si nu aveau interpret oficial recunoscut de ambele parti. De asemenea, erau obligati - sub amenintari si insulte - sa recunoasca depozitiile false facute de indivizi pusi de catre organele anchetatoare. Ofiterilor li se propuneau - sub amenintari - presiuni si maltratari morale - sa dea informatiuni asupra organizarii si dotarii Comandamentului Armatei romane. Au fost obligati sa declare domiciliile lor si ale rudelor din Romania. Totodata, majoritatea ofiterilor au fost obligati sa dea declaratie - pe cuvant de onoare - ca vor servi Statul Sovietic, dand informatiuni asupra intentiunilor probabile ale Germaniei fata de U.R.S.S. si ca nu vor spune nimanui tratamentul la care au fost supusi in timpul arestarii si anchetarii. De asemenea, unor ofiteri romani li s-a propus sa ramana in serviciul Armatei sovietice cu aceleasi grade, sau altele superioare. Tratamentul in timpul retinerii Toti ofiterii au fost incarcerati la un loc cu criminalii si infractorii de rand, fiind pusi sa spele podelele, sa care hardaiele cu materii fecale si sa curete closetele cu mainile. Erau cazati cate 16-18 persoane in celule de 4,50 x 1,80 x 4 metri care in mod normal nu puteau adaposti decat trei delicventi. Dormeau pe pardoseala de ciment, fara niciun fel de cazarmament, din care cauza ofiterii erau nevoiti sa isi astearna hainele pe jos. Hrana era mai mult decat insuportabila, si preparata in conditiuni infecte, constand in general dintr-o apa fiarta, murdara, in cele mai multe cazuri fara zahar, careia i se zicea ceai, circa 400 grame paine neagra si rau preparata pe zi, supe de arpacas sau hrisca, fara grasimi, si uneori ciorba de varza si sfecla furajera, sau supa de macaroane. Seara, hrana consta din acelasi ceai sau apa de la macaroane. Masa se servea la ore nepotrivite, uneori ceaiul la ora 12, pranzul pe la ora 16 sau 18, iar masa de seara pe la ora 23-24, sau la mic interval dupa masa de pranz. Vesela consta exclusiv dintr-o strachina de lut si o lingura de lemn, in care se servea atat masa, cat si ceaiul si apa. Ofiterii nu erau scosi din celule decat pentru cercetari - numai noaptea - si la closet de doua ori pe zi - la ora 4 si 18, restul timpului fiind petrecut in aceste celule suprapopulate, cu miros pestilential, pline de plosnite si paraziti si intr-o temperatura aproape insuportabila, unde mai erau nevoiti sa-si faca nevoile si in hardau. Ofiterilor nu li s-a permis sa aiba sau sa-si procure rufarie, sapun si cele mai elementare lucruri si materiale pentru higiena corporala. Baia se facea o data la 20 de zile, intr-un timp foarte limitat, cu care ocazie isi spalau si camasa de pe ei. De asemenea nu li se permitea sa aiba obiecte de barbierit, fiind tunsi si barbieriti cu masina de tuns. Din cauza promiscuitatii in care se aflau, la un loc cu indivizi de pe cea din urma treapta a societatii, si din cauza lipsei de ingrijire higienica, toti s-au umplut de paraziti, unii imbolnavindu-se fie ca dormeau pe jos, fie din cauza hranei si necurateniei. Asistenta medicala era inexistenta, lipsind atat medici, cat si medicamente strict necesare. Vizita medicala era facuta - o data la 3-4 zile - de cate doua surori de caritate, absolut nepregatite, iar medicamentele administrate constau din sare amara, chinina si tinctura de iod. Cercetarile aveau loc numai noaptea, la diferite ore, cu scopul de a deranja pe cei din celula, adaugandu-se un supliciu in plus la cele existente. Paznicii inchisorii si sentinelele aveau o comportare fata de ofiteri mai jignitoare decat fata de criminalii si infractorii de rand, injurandu-i, molestandu-i, imbrancindu-i, ofensandu-i si fortandu-i sa spele podelele, sa curete closetele cu mainile si sa care hardaiele cu murdarii. Cererile ofiterilor in legatura cu procurarea de obiecte de higiena, rufarie si alimente erau nesocotite si luate in deradere. In timpul arestarii, ofiterilor si subofiterilor li s-au luat toate obiectele de pret si bagajele, fara a li se da vreo dovada. Multe din aceste lucruri au fost restituite la repatriere, insa toate erau devalizate de catre soldatii sovietici. Ofiterii - la eliberare - au fost insa obligati sa semneze declaratii ca au primt toate lucrurile. Ofiterii combatanti, basarabeni si bucovineni, au fost opriti - fara exceptie - in inchisori si trimisi in judecata. Atitudinea fata de populatia civila Fata de populatia civila, atitudinea autoritatilor sovietice, in special N.K.V.D., era mai mult decat intoleranta. Fostii functionari erau arestati si supusi aceluiasi tratament ca si ofiterii. Averile lor au fost confiscate si lasati pe drumuri fara nici un mijloc de traiu. Intelectualii romani erau de asemenea arestati si dusi in interiorul U.R.S.S., multi fiind executati sub invinuirea si banuiala de a fi fost ostili regimului sovietic. Toate acestea de mai sus, numai in urma denunturilor facute de evrei si a informatiunilor culese anterior de catre agentii sovietici trecuti clandestin pe teritoriu roman. Taranii au fost obligati sa predea totul organelor sovietice si in caz de refuz, s-a raspuns cu arestarea, executarea sau deportarea in interiorul U.R.S.S. Persoanele care doreau sa se repatrieze au fost sicanate, purtate din loc in loc, in scopul de a renunta la aceasta idee, bunurile lor mobile si imobile confiscate si obligati sa semneze declaratii ca dupa sosirea in Romania vor activa in favoarea Serviciului de Spionaj sovietic, parintii lor fiind opriti ca ostateci. Mutora li se propunea sa ramana pe loc, promitandu-li-se functii inalte in administratia sovietica. Fostii parlamentari romani - in special cei care facusera parte din Sfatul Tarii si Frontul Renasterii Nationale - au fost arestati si trimisi in judecata sub invinuirea de tradare si pactizare cu autoritatile romane. Prigoana cea mai mare - insa - a fost intreprinsa mai ales impotriva legionarilor romani (Garda de Fier), unii fiind impiedicati sa se repatrieze, iar altii arestati si supusi la suplicii aproape inchizitoriale. De asemenea fostii ofiteri si subofiteri din armata alba au fost pana la unul executati fara niciun fel de judecata. Multi fosti functionari romani, care nu au fost arestati in primele zile dupa desavarsirea ocupatiei, au fost obligati sa contuinue serviciul, iar cei care au refuzat au fost arestati si trimisi in judecata sub invinuirea de sabotaj. Bisericile au fost inchise, preotii batjocoriti de evrei, unii arestati si obligati sa presteze alte servicii decat cel religios. Numai datorita interventiei populatiei, bisericile au fost redeschise, insa cei care le frecventau erau suspectati. Unele biserici au fost - insa - transformate in cantine sau sedii de Inalte Comandamente Militare. La repatriere, autoritatile sovietice au oprit atat ofiterilor cat si populatiei civile banii si obiectele de pret, lasandu-li-se numai cate 1.000-2.000 lei, pentru restul dandu-li-se cate o dovada, in care se arata ca sumele oprite constituiau o contrabanda de valuta. Comitand aceste acte reprobabile, autoritatile sovietice urmareau trei scopuri distincte: a) In primul rand se cauta determinarea populatiei civile de a renunta la ideea de repatriere, pentru ca acest lucru ar fi aruncat o lumina urata asupra regimului sovietic. b) In al doilea rand, prin teroarea dezlantuita de organele Gugobez, se urmarea ca cei repatriati sa actioneze in favoarea Serviciului de Spionaj sovietic, acesta interesandu-se de situatia Armatei romane si de planurile probabile ale Germaniei fata de U.R.S.S.. c) In al treilea rand, autoritatile sovietice cautau sa determine populatia civila de a se transforma in agenti de propaganda comunista in vederea intaririi cat mai urgente a regimului comunist in teritoriile cedate.