Sorin ROSCA STANESCU 

RAul care a generat o acerba si inutila confruntare politica circumscrisa, in general, razboiului dintre cele doua palate. Si asta pe toate fronturile. Al serviciilor secrete. Al politicii externe. Al politicii de aparare. In materie de Justitie. In tot ceea ce inseamna strategii nationale. Va gasi clasa politica resursele necesare pentru a schimba Constitutia? Daca nu, va fi de rau. Pentru ca efectele crizei s-ar putea sa creasca exponential, in conditiile continuarii si escaladarii razboiului romano-roman. Din aceasta perspectiva, este mai putin important acum cine dintre protagonistii actiunii politice este mai vinovat si cine este mai putin vinovat. Cine este mai vrednic si cine este mai nevrednic. Cine este mai moral si cine este mai imoral. Esential este ca asemenea trasaturi pot fi potentate sau diminuate, armonizate ori dezarmonizate de prevederile Constitutiei. Aproape Intotdeauna in Romania postcomunista a existat un razboi intre cele doua palate. Al Cotrocenilor si al Victoriei. Cu foarte scurte perioade de acalmie. Fara exceptie, primul-ministru si presedintele s-au batut pe terenul ambiguu al unor prevederi constitutionale neclare. Fara exceptie, si unul si altul au avut de pierdut. Un episod cu adevarat dramatic in acest sens a fost criza Emil Constantinescu - Radu Vasile. Daca Radu Vasile nu ar fi demisionat atunci - si putea sa refuze sa o faca, desi avea impotriva lui nu numai un presedinte, ci si pe toti fostii aliati, inclusiv PNTCD, din care el facea parte - s-ar fi putut declansa o criza constitutionala fara iesire. Care ar fi pus intr-un grav pericol nu numai stabilitatea Romaniei, ci si siguranta nationala. Daca, suspendat fiind, presedintele Traian Basescu ar refuza, asa cum a anuntat, sa se conformeze, criza ar fi, in mod paradoxal, mai mica. Pentru ca, simplu cetatean fiind si fara niciun drept de decizie ori de semnatura, ar putea fi evacuat din Palatul Cotroceni de un simplu sectorist. Dar, pana la urma, de ce afirm eu ca inca din primul an al viitoarei guvernari, indiferent care e ea, ar trebui schimbata Constitutia? Cum anume ar trebui procedat? Ales prin vot direct, presedintele Romaniei se bucura in stat de cea mai mare legitimitate. Dar Constitutia pe care o avem nu ii confera si o autoritate pe masura. Pentru ca el are mai putine puteri reale decat primul-ministru, care este desemnat de partide, in conditiile in care vot direct nu exista iar votul indirect este disipat pe calea sistemului uninominal. La prima vedere, ar fi necesar ca puterile presedintelui sa fie intarite, statul democratic devenind, sub acest aspect, autoritar dar nu si totalitar. Eventual, poate fi adoptat mecanismul prin care presedintele este si prim-ministru. Pe de alta parte, experienta celor mai multe state avansate demonstreaza eficienta unui sistem in care seful statului, desemnat nu prin vot direct, ci de catre Parlament, indeplineste mai degraba un rol simbolic. Decorativ. Oricare dintre variante este de preferat Constitutiei actuale. Nu este deloc exclus ca, in conditiile unei profunde crize economice si financiare, care va genera rapid o criza sociala, prima solutie sa fie preferata, pentru ca vor fi probabil necesare masuri mai autoritare decat pana acum. Dar cum ar putea fi schimbata Constitutia, profitand de primul an, cand exista o mai mare vointa politica si conjunctura generata de criza ar fi favorabila unei asemenea masuri? Cu o singura conditie: ca, in prealabil, sa schimbam legea referendumului. Intrucat populatia nu se prezinta in numar suficient la vot, prima masura care trebuie luata este regandirea acestei legi. Daca vrem sa scapam vreodata de raul initial.