La intrarea in TNO am fost introdusi in atmosfera spectacolului, printr-o expozitie de costume tiganesti traditionale la care piesele de rezistenta il reprezentau fustele lungi si colorate, a caror cusatura valoreaza mai mult decat materialul. Debutul operetei l-au facut actori cu felinare aprinse, care au patruns in sala, printre spectactori. Povestea are loc in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, pe domeniile candva infloritoare ale exilatului boier Barinkay. Castelul, odinioara falnic, este acum o ruina, acolo ducandu-si viata un trib de tigani. Vecinul Zsupan, mare crescator de porci (reprezentati prin niste manechine grase, imense si lucitoare pentru a marca prosperitatea acestora), s-a imbogatit, insusindu-si bunurile de pe proprietatea Barinkay. Amnistia imparateasca il aduce in prim plan pe tanarul Sandor Barinkay (fiul celui exilat) care, impreuna cu comisarul Carnero, vor face demersurile repunerii in posesie. In aceasta misiune, Carnero este surprins, evident neplacut, sa-si regaseasca sotia, Mirabella (disparuta in timpul razboiului), slugarindu-l pe Zsupan. Afla ca are cu ea un fiu, Ottokar, care este pretendent la mana nastrusnicei Arsena, fiica parvenitului porcar. Zsupan, constient ca trebuie sa dea socoteala pentru jaf, recurge la un compromis: ii propune lui Barkay sa se insoare cu fiica sa, sperand sa nu piarda nimic din ceea ce a luat cu neobrazare. Ifosele de parvenita ale Arsenei il dezgusta insa pe Barinkay, care este fascinat de frumoasa tiganca Saffi (fiica ghicitoarei Czipra). Tiganii ii surprind pe cei doi tineri cand isi impartasesc dragostea si-i propun lui Barinkay sa le fie Voievod. Ne este explicata vechea meserie de ursar, cu ajutorul unui pui de urs adus pe scena. Dar surprizele nu se opresc aici. Urmatorul act, in care izbucneste razboiul si in care contele Homonay, in fruntea husarilor, vine sa recruteze ostasi, se realizeaza intr-un mod aparte. Stefan Popov, interpretul contelui, isi va interpreta partitura pe un cal alb. Scena TNO a fost mai vie ca niciodata. Spectacolul se incheie cu decizia lui Barinkay de a ramane alaturi de Saffi (care s-a dovedit a fi de rang nobil) si intre tigani, ca Voievod al lor. Opereta "Voievodul tiganilor" este un spectacol complet, de arta vie, cu o regie moderna. Laturile comice ale piesei sunt accentuate prin transpunerea pe scena a unor secvente din realitatea actuala. Costumele, realizate de Doina Levintza, au doua influente: una indiana, care se refera la tigani, si una orientala care face referire la influenta turceasca din acea perioada. "A renascut din propria cenusa" Acestea au fost cuvintele lui Adrian Iorgulescu inainte de spectacol, amintind de incendiul prin care a trecut teatrul, in 2005. Acesta a revenit cu o prima editie a unui festival intenational, cat si cu proiectul primei Uniuni Europene a Teatrelor Muzicale (EMTU). Prima realizare a acestui consortiu ar fi chiar acest festival la care vom intalni operete cu decor maghiar si actori rusi ("Baronesa Lili") sau duete cantate in limbi diferite de cei doi protagonisti. In cadrul unei conferinte au fost anuntate si rezultatele castingului pentru musicalul "Romeo si Julieta", rolurile titulare revenindu-le lui George Papa�gheorghe (Romeo), Simona Nae (Julieta). La 26 noiembrie, va fi un spectacol de gala, cu interpreti romani si maghiari, o "mica gustare din ceea ce va urma".

Cristina SPIRIDON