Catalin Grigoras, directorul adjunct al Institutului National de Expertize Criminalistice (singurul expert in inregistrari audio-video din Romania) si-a depus, marti, demisia din functia detinuta. Catalin Grigoras si-a motivat demisia inaintata ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, pe faptul ca nu este lasat sa reformeze domeniul expertilor criminalisti de catre secretarul de stat Sorin Stanescu, din Ministerul Justitiei. In cererea de demisie, Grigoras arata, printre altele, ca secretarul de stat Sorin Stanescu i-a respins demersurile de autorizare a unor experti criminalisti independenti (privati), si i-a blocat initiativa de a organiza la Bucuresti, fara cheltuieli bugetare, un trainig international pe domeniul "forensic science" (stiinte pentru aflarea adevarului despre probele din cauzele judiciare si extrajudiciare). Gesturile de impotrivire ale secretarului de stat au fost catalogate drept "o dovada a imixtiunii politicului in activitatea de forensic science". Grigoras a subliniat ca "perpetuarea sistemului actual de expertize criminalistice nu serveste intereselor organelor judiciare si partilor, riscurile unor noi sanctionari ale Romaniei de catre CEDO fiind majore". In ultima perioada, intre directorul adjunct al INEC, Catalin Grigoras, si secretarul de stat Sorin Stanescu a existat un schimb de memorii si adrese pe tema necesitatii modificarii legislatiei pentru a se permite autorizarea unor experti independenti, cu precadere in materia inregistrarilor audio-video. Grigoras a solicitat Ministerului Justitiei, ca in calitate de initiator de legi, sa modifice si sa completeze legislatia actuala, astfel incat sa se permita autorizarea unor experti independenti (privati) pentru a se pune capat "scolii sovietice de criminalistica implementata in Romania". Monopol pe expertize Inca din perioada comunista, exista un monopol al statului in anumite domenii de expertize criminalistice. Cu precadere cele care sunt, de regula, apanajul serviciilor secrete. Daca o persoana cercetata intr-un proces penal doreste, spre exemplu, sa expertizeze o inregistrare audio-video care sta la baza acuzarii sale, pentru a demonstra ca nu este autentica si originala, el nu are nicio optiune care sa-i garanteze o expertiza obiectiva si independenta (privata). Aceasta intrucat singurul expert in domeniu este Catalin Grigoras (care este angajat al statului, INEC aflandu-se in subordinea Ministerului Justitiei). Si mai exista cativa specialisti la nivelul SRI si Institutului de Criminalistica din Inspectoratul General al Politiei Romane, care sunt, de asemenea, reprezentanti ai statului. In situatia in care cineva ar dori sa faca o contraex�pertiza, pentru a demonstra ca expertii si specialistii statului au executat o comanda, sau au gresit, nu exista cine sa o faca. In plus, se incalca principiul juridic al egalitatii armelor in conditiile in care statul te acuza (prin procurori), tot statul expertizeaza o inregistrare care sta la baza acuzarii tale (prin expertul statului), iar daca vrei sa produci o proba in favoarea ta, cu care sa combati acuzarea, constati ca nu ai cu cine din afara statului. Altfel decat in UE In toate statele UE exista birouri de experti independenti (privati). Acestia, pe langa faptul ca prezinta garantii de independenta fata de stat, au marele avantaj, ca atunci cand sunt desemnati de instante sa expertizeze o proba, ei pot sa-i controleze pe angajatii statului. Inclusiv pe cei ai parchetului, politiei si serviciilor secrete, daca si-au facut corect treaba. Secretele serviciilor secrete Anul trecut, in cauza "Dumitru Popescu vs. Romania", CEDO de la Strasbourg a condamnat statul roman pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil, considerand ca este anormal ca SRI sa faca inregistrari si apoi tot el sa le "expertizeze". In situatia in care s-ar autoriza experti privati independenti pe voce si vorbire, odata desemnati de instanta sa realizeze o expertiza, ei ar avea acces direct inclusiv la serverele SRI, prin care se realizeaza azi toate interceptarile telefonice cu mandat, si ar putea verifica cate ore, minute s-a inregistrat, de ce la dosar sunt doar cateva minute de inregistrare, fata de cateva ore cate s-au realizat in realitate etc. S-ar putea verifica daca minutele de inregistari din serverele companiilor de telefonie sunt in concordanta cu minutele inregistrarilor din serverele SRI, folosite ca proba. E de la sine inteles ca serviciile secrete nu vor dori niciodata sa fie verificate, de cineva din afara lor, daca respecta intocmai bunele practici necesare realizarii unei interceptari corecte. Pe de alta parte, nici celelalte institutii care sunt autorizate sa faca interceptari (DNA, DGIPI, DGA, MApN si altele) si care folosesc pentru aceste activitati serverele SRI, nu doresc sa fie verificate de experti independenti. Aceasta este poate singura explicatie pentru care Romania, desi a devenit de la 1 ianuarie 2007 membra a UE, nu a creat experti independenti in anumite domenii, in principal pe voce si vorbire. Dupa cum ZIUA a mai dezvaluit, sistemul national de interceptari din Romania este anacronic, intrucat este apanajul SRI, la ale caror servere sunt conectate pe de o parte toate institutiile statului abilitate sa faca interceptari, iar de cealalta parte toate companiile de telefonie fixa si mobila, inclusiv cele care asigura servicii de telefonie si transmitere de date prin Internet. Rezulta ca SRI, prin serverele sale, poate controla interceptarile oricarui alt serviciu secret si parchet, iar sefii SRI, care aproba accesul la servere, sunt singurii oameni din Romania care nu pot fi ascultati cu mandat fara a fi pusi automat in garda. In mod firesc, dupa modelul european, trebuia creat un centru national de interceptari, cu statut de institutie independenta, la care cei abilitati, inclusiv SRI, sa se conecteze pe baza de mandat. Desi exista de ani de zile gandit un astfel de proiect legislativ, el este taraganat la nesfarsit. Practica defectuoasa In cauzele penale de pe rolul parchetelor si instantelor au existat in ultimii ani situatii de contestare ale inregistrarilor utilizate ca probe, de catre partile din dosar. In aceste situatii, procurorii sau completele de judecata au incuviintat expertizarea inregistrarilor, alegand intre INEC, Institutul de Criminalistica din IGPR si SRI. De regula au apelat la INEC. In caz de contraexpertiza, organele judiciare n-au de ales decat intre SRI si Institutul Criminalistic al IGPR (care nu se calca pe coada niciodata) ai caror specialisti/experti sunt atestati la locul de munca de propria institutie. Oriunde si in ce conditii s-ar realiza insa aceste expertize, monopolul de stat este o realitate peste care nu se poate trece. Pe rolul CEDO de la Strasbourg se afla in prezent mai multe cauze in care diversi romani acuza incalcarea dreptului la un proces echitabil, datorita faptului ca nu li s-a permis sa realizeze o expertiza de voce si vorbire care sa ofere garantii de impartialitate si obiectivitate. Ca si in cauza "Dumitru Popescu vs. Romania" condamnarea tarii noastre este previzibila in aceste cauze. Sorin Stanescu: "Nu e oportun acest subiect" Contactat telefonic, secretarul de stat Sorin Stanescu (foto) s-a aratat surprins de demisia lui Grigoras, afirmand ca nu stia de ea pana sa-l intrebam noi. Stanescu a respins acuzatiile de "imixtiune politica", aratand ca este procuror detasat la MJ si nu este membru al niciunui partid. Sorin Stanescu a confirmat demersurile lui Grigoras de a infiinta experti independenti. "Eu nu neg ca nu exista experti independenti. I-am comunicat insa ca, din punctul meu de vedere, nu e oportun acest subiect. Un sistem de experti privati s-ar putea dovedi viabil si in Romania, la un moment dat, dar mai intai trebuie modificate codul penal si cel de procedura penala. Mie imi pare rau ca si-a dat demisia. Nimeni nu i-a pus la indoiala profesionalismul", a precizat secretarul de stat.

Pagina realizata de Razvan SAVALIUC