Criza financiara, care a inceput in Statele Unite si a avut efecte importante asupra pietelor financiare din intreaga lume, s-a transferat in zona economica. Restrangerea productiei, in cazul marilor producatori, a provocat efecte in lant. Criza industriei auto, primul val care a lovit economia romaneasca, a fost cel mai bun exemplu pentru modul in care va fi afectata economia noastra, devenita dependenta de cea europeana (70% din exporturile romanesti au ca destinatie tari din Uniunea Europeana). In momentul in care marii producatori de autoturisme (General Motors, BMW, Ford, Renault) si-au redus productia, efectul asupra industriei romanesti nu s-a limitat doar la inchiderea uzinei de la Pitesti. Companiile din domeniul subansamblelor auto, cei mai mari exportatori din Romania, au scazut la randul lor productia. Intreprinderile romanesti au ajuns sa fie furnizorii marilor producatori pentru aproape toate elementele din materiale compozite si multe dintre piesele electrice, astfel ca, valoarea exporturilor de subansamble auto a depasit-o pe cea a importurilor, in 2007, cu aproape trei miliarde de euro. Scaderea cererii la export, dar si pe piata interna, a dat o grea lovitura acestei industrii. Majoritatea firmelor nu au incheiat cu marii producatori decat contracte - cadru, fara ca producatorul auto sa aiba o obligatie ferma de cumparare. Se lucreaza numai pe baza de comenzi. "De exemplu, cand a fost greva de la Dacia, timp de trei saptamani nu ne-au comandat nicio piesa. Desi suntem o intreprindere mare, cu 350 de salariati si o productie diversificata, lipsa comenzilor in aceasta perioada ne-a adus pierderi foarte mari, pentru ca a trebuit sa platim la timp furnizorii", ne-a declarat unul dintre producatorii de subansamble auto. Intr-o situatie la fel de grea se afla si industria textilelor (in total 9000 de firme). Cazuta pe locul doi, in 2007, in topul exporturilor, dupa industria auto, industria textila se afla acum in pragul unei crize profunde. "Efectul se simte deja deoarece a scazut cererea mai ales la bunurile de consum. Oamenii isi taie de pe lista, in primul rand, imbracamintea, apoi tele�vizoarele, frigiderele. Mai ales cei care au au probleme. Ei vor fi cei mai afectati. Cererea externa a scazut foarte mult, iar daca ne gandim ca 90% din productie se exporta pana de curand, avem o imagine asupra crizei in aceasta ramura", ne-a declarat Mihai Pasculescu, prim-vicepresedintele patronatului din Industria textila (FEPAIUS). Efecte in cascada Un alt mare exportator, aflat intr-o situatie delicata, este producatorul de motoare electrice Electroprecizia Sacele, practic singura mare intreprindere ramasa in judetul Brasov. Directorul general Constantin Zavarache spune ca va fi nevoit sa reduca saptamana sau ziua de lucru. "Exportam 90% din productia noastra de motoare electrice catre ABB, Italia si Spania. Comenzile au scazut semnificativ. Daca pana in septembrie exportam lunar circa 50.000 de motoare electrice, acum am redus productia la mai putin de 30.000. Saptamana viitoare vom hotari probabil reducerea programului de lucru. Pe de alta parte, daca se inchide Cuprom, cum am auzit, vom avea mari probleme si cu aprovizionarea cu materie prima", ne-a declarat Zavarache. Urmeaza industria alimentara Efectul restrangerii de personal si al trimiterii oamenilor in somaj tehnic ori a concedierii acestora este scaderea puterii de cumparare. Aceasta va antrena imediat restrangerea pietii interne a bunurilor de consum. Scaderi semnificative ale cererii sunt de asteptat si in domeniul produselor agroalimentare, in primul rand a celor de calitate, majoritatea consumatorilor limitandu-se la strictul necesar. Romulus Dascalu, presedintele patronatului "Garant", spune ca efectele se vor simti mai ales dupa sarbatorile de iarna. Piata bunurilor de consum va pierde si din cauza scaderii sumelor trimise de romanii care muncesc in strainatate. "Am informatii ca, in Spania, ar fi fost concediati circa 200.000 de romani. O estimare optimista este ca in anul fiscal urmator vor intra cel mult 3 miliarde de euro in economia romaneasca, spre deosebire de 4 miliarde de euro in prezent", spune Cezar Coraci, presedintele UGIR-1903. Am informatii ca, in Spania, ar fi fost concediati circa 200.000 de romani. O estimare optimista este ca in anul fiscal urmator vor intra cel mult trei miliarde de euro in economia romaneasca. Cezar Coraci Uzinele Dacia si Combinatul siderurgic Hunedoara s-au inchis temporar * 800 de angajati dintre cei 880 ai ALRO Slatina sunt in somaj tehnic * Productia de aluminiu va scadea cu 25% in 2009 * Oltchim a redus productia in noiembrie cu 20% - 40% * Kraftfoods pune lacat la fabrica de ciocolata din Brasov * Fabricile de ciment si-ar putea reduce activitatea * Rata somajului a crescut la 4%. Ministrul muncii a estimat ca numarul somerilor va creste cu 17.000 in 2008. Analistii cred ca vor fi 100.000 * Premierul a recunoscut ieri ca se asteapta la concedieri in toata tara * Deficitul de cont curent a crescut cu 14,75%, la 12,7 miliarde de euro La mana bancherilor Daca nu vor fi bine gestionate, fenomenele de mai sus ar putea duce la efecte majore, in lipsa unei atitudini pozitive a sistemului bancar. Daca bancile vor continua sa restranga creditarea productiei sau vor escalada dobanzile se va ajunge ca pretul de cost sa fie mai mare decat pretul de vanzare, ori sa nu se mai poata relua ciclul de productie, spun producatorii, care acuza bancile ca jongleaza in prezent cu un sistem speculativ. "Ei asteapta efectul crizei si abia apoi iau masuri. Sistemul bancar romanesc nu a fost niciodata finantator al economiei, au trait totdeauna din comisioane, nu din afaceri", acuza industriasii. Ei mai spun ca bancile vor fi si ele afectate, in cele din urma, deoarece vor inregistra pierderi la executarea garantiilor firmelor intrate in incapacitate de plata, mai ales pe fondul crizei imobiliare. Patronatele cer interventia statului Cezar Coraci, presedintele UGIR 1903, spune ca singura solutie ar fi ca statul sa faca investitii masive, in domenii in care investeste de obicei, de pilda in infrastructura. "Inceperea unor mari investitii publice in domeniul constructiilor de drumuri, de pilda, sau al utilitatilor publice genereaza automat locuri de munca si va revigora, in lant, industria de ciment, cea metalurgica si nu numai. Trebuie sa se ia si masuri pe piata financiara, precum au luat si marile tari din Europa, inclusiv sustinerea bancilor, daca va fi cazul. In plus, ar trebui ca ultima banca de stat, CEC-ul, intarita si sa devina un regulator al piete financiar-bancare, deoarece numai prin intermediul ei Guvernul si BNR ar putea sa dea un trend politicii de creditare", ne-a declarat Coraci. Fara numar de la Tariceanu Tariceanu a anuntat ieri un program de masuri anticriza, aruncand cu sute de milioa�ne de euro si reducand din birurile fiscale. El nu a ratat ocazia sa strecoare sloganul PNL, cel cu Romania mandra si prospera. Principalele repere din programul anuntat de Tariceanu sunt: - contributiile de asigurari sociale vor fi reduse cu zece puncte procentuale, la 30%; - dividendele investite sau reinvestite in noi firme nu vor fi impozitate; - plata la timp a impozitelor va fi recompensata, din 2009, cu "un bonus fiscal" de 5% din valoarea acestora. - firmele care vor angaja persoane intrate in somaj de mai mult de trei luni vor primi o mie de euro pentru fiecare post astfel ocupat; - pentru investitii de 100 milioane de euro vor fi acordate ajutoare de stat de pana la 50 milioane euro; - capitalul social al CEC va fi majorat cu 250 milioane de euro pentru sustinerea intre�prinderilor mici si mijlocii si a agricultorilor. Planul pentru sprijinirea economiei, gandit pentru 4 ani, este deocamdata doar la stadiul declaratiei electorale, nefiind adoptat sub forma unui act normativ.

Pagina realizata de Catalin ANTOHE