PD-L si PSD trateaza criza financiara internationala in context electoral, bombardand alegatorii cu programe complexe, impanate cu solutii generaliste, menite sa salveze economia de la moarte. O parte dintre masurile promovate de cele doua formatiuni sunt identice, in timp ce alte propuneri se bat cap in cap.
Stimularea investitiilor, dezvoltarea infrastructurii - in special in ceea ce priveste constructia de autostrazi -, reducerea numarului de taxe, sprijinirea IMM-urilor si crearea de cat mai multe locuri de munca, acestea sunt o parte din masurile care se regasesc in ambele planuri anti-criza. Ambele partide vor sa elimine "risipa banului public" si sa ofere cat mai multa transparenta referitor la buget.
In ceea ce priveste alte aspecte, parerile sunt la poluri opuse. Astfel, daca PSD sustine ca trebuie scazut TVA-ul la alimente, PD-L crede ca o astfel de masura ar produce haos. La fel se intampla si in cazul interventiei statului in economie. Planul social-democratilor prevede ca statul trebuie sa "isi asume datoria de a fi activ in economie (...) acolo unde trebuie, cat trebuie si cum trebuie", in timp ce in programul pedelistilor se sustine ca singurul rol al statului este acela de supervizare. Si in ceea ce priveste modul in care se vor crea locurile de munca exista inadvertente: daca PD-L promite 500.000 de job-uri prin programul de modernizare a tarii, PSD crede ca cea mai buna solutie este oferirea unor avantaje angajatorilor si formarea profesionala pe banii statului.