Din acest punct de vedere, putem vorbi de un inceput de toamna plin, care a mai inclus trei festivaluri: "Kronstadt Jazz" (Brasov, editia a II-a, 5-7 septembrie), "Transilvania Jazz" (Cluj, editia a II-a, 16-20 octombrie) si "Jazz and More" (Sibiu, editia a IV-a, 17-19 octombrie).
Daca ar fi sa judecam lucrurile dupa impactul la public, dupa intensitatea reactiei la mesajul muzicii, trebuie sa recunoastem ca cei mai agreati au fost vocalistii. Intr-adevar, nu ai prilejul sa apreciezi in fiecare zi inalta clasa interpretativa a unui Al Jarreau, autentica sa traire psihica drept intruchipare a unei totale daruiri, creativitatea improvizatorica vadind o imaginatie debordanta, superioara tehnica de cant facilitand emiterea continua, fara efort, a sunetelor atat in timpul expiratiei, cat si al inspiratiei, simtul ritmic infailibil probat in momentele de "percutie vocala" (ce reprezinta in fapt o inventie a solistului), uimitoarea vitalitate etalata la varsta de 68 de ani si, nu in ultimul rand, capacitatea de a comunica si a interactiona cu coechipierii scenici, la randul lor apreciabili, precum remarcabila cantareata Deborah Davis-Vacher, chitaristul John Calderon, saxofonistul Joseph Turano, bateristul Mark Simmons, bass-istul Stanley Sargeant...
Number one
Fara dubiu, un punct culminant al festivalului l-a marcat evolutia pe podium a vocalistei de culoare Dianne Reeves (foto), pe drept cuvant estimata de multi specialisti drept interpreta numarul unu a lumii jazz-ului. Au fascinat deopotriva glasul de o neobisnuita intindere, forta si pregnanta timbrala in toate registrele, exteriorizand in emanatie de sunet o combustie afectiva apta a parjoli efectiv sufletele auditorilor, talentul aparte de a reinvesmanta teme cunoscute, conferindu-le o noua dimensiune expresiva, nemaiintalnita disponi�bilitate de a improviza pe texte ad-hoc atunci cand isi prezinta partenerii si/sau comunica dezinvolt cu spectatorii, nu odata invitandu-i sa cante impreuna, dar mai presus de toate acestea, o imensa bucurie de a se adresa celor care o asculta - iata concentrate in putine, palide, cuvinte coplesitoarele impresii produse de recitalul oferit de Dianne Reeves impreuna cu chitaristul Peter Sprague, bateristul Gregory Hutchinson, bass-istul Darryl Hall, pianistul Peter Martin. De altfel, admiratia a fost reciproca, solista marturisind uimirea de a intalni la Bucuresti o audienta de exceptie, numeroasa, receptiva, de bun augur intrucat, in Romania, Dianne Reeves a sustinut primul act scenic dintr-un lung turneu pe care il va intreprinde in aceste luni.
Epilog cu trei puncte
Un episod mult gustat de public l-a avut ca protagonist pe marele pianist american Monty Alexander evoluand in formula de trio, impreuna cu notabilii instrumentisti Herlin Riley - baterie si Hassan Shakur - bass. Discursul sonor al pianistului, de o mare densitate armonica si de un inegalabil balans ritmic, nonconformist ca solutii pianistice si abil nuantat ca intensitate, a desenat pe intreaga claviatura imagini minunate, policrome, insorite ca si peisajele natale din Jamaica.
Mentionand fara a intra in detalii, reconfortantele, amplele volute sonore de factura clasica swing etalate de Big band-ul american condus de Bill Hughes si purtand nemuritorul nume al lui Count Basie, ca si recitalul generator de o invaluitoare atmosfera onirica, stranie, amintind intrucatva de Miles Davis, prezentat de grupul francez-elvetian al trompetistului Erik Truffaz (cu o formula de componenta asemanatoare aceleia aliniata cu cativa ani in urma cand a cantat la Clubul Laptaria lui Enache), vom starui cu cateva consideratiuni dedicate momentului-epilog al Festivalului.
Asteptat cu infrigurare, intrucat purta cu sine promisiunile unui supergrup de tip "all stars", combo-ul Five Peace Band a excelat prin cateva dinamice secvente "fusion" conferind consistenta disponibilitatilor recunoscute proprii celor cinci instrumentisti de prim rang, mari virtuozi si improvizatori de marca - chitaristul John McLaughlin, pianistul Chick Corea, saxofonistul Kenny Garrett, bass-istul Christian McBride si bateristul Vinnie Collaiuta. Dar pe langa aceste momente eclatante, ilustrii interpreti au inclus piese complexe, sofisticate (cele mai multe, noi creatii ale lui Chick Corea), destinate parca mai curand specialistilor, muzicienilor; formula va functiona cu siguranta in chip superior, cand se va mai roda dupa repetitiile si concertele preconizate pentru restul turneului...