Intr-o discutie cu editorii ZIUA, Cristian Preda, consilier prezidential la Departamentul de Educatie si Cercetare al Presedintiei, priveste critic ultimele miscari socio-politice, constata mediocritatea unora dintre actorii politici si evalueaza sansele celor inscrisi in cursa electorala. Cristian Preda este absolvent al Facultatii de filosofie, in prezent fiind profesor la Facultatea de Stiinte Politice. Cum se vad de la Cotroceni discutiile despre majorarile salariale ale dascalilor? Se vede, in primul rand, o rasturnare constitutionala. Intr-ade�var, Romania are un regim in care Guvernul este investit de Parlament si se afla sub controlul acestuia. In orice mo�ment, prin vot sau cu motiuni simple ori de cenzura, Parlamentul poate sa infraneze actiunea guvernamentala. Acum, suntem in situatia in care Guvernul cenzureaza Parlamentul! Cum anume? Printr-o simpla Ordonanta de Urgenta si folosindu-se de vacanta de facto a Legislativului, Guvernul a blocat vointa corpurilor legiuitoare. In preajma campaniei, parlamentarii au decis ca sunt in teritoriu, dar de fapt sunt in colegiile unde spera sa fie realesi. Este deo�camdata o rasturnare a relatiei dintre Executiv si Legislativ. E posibil, dar nu sigur, ca Parlamentul sa readuca relatia la normal. In al doilea rand, din pespectiva Palatului Cotroceni, in educatie s-a intamplat ceva foarte insemnat. Ce-i drept, nu si din perspectiva Guvernului sau a Ministerului de resort, care au refuzat sa intre intr-un proces de reflectie si de negociere inceput in 2007. In ianuarie anul trecut, Presedintele a alcatuit o Comisie care a ela�borat un Raport despre starea Educatiei, cunoscut ca Raportul Miclea, dupa numele fostului ministru care a condus echipa de specialisti. Pe baza Raportului s-a incheiat, acum cateva luni, un Pact National pentru Educatie. Documentul acesta, semnat de toate partidele si de peste 20 de organizatii, prevedea, in esenta, modernizarea in perioada 2009-2014 a sistemului educational pentru a ajunge la o calitate care sa-l apropie de media europeana. Saptamana trecuta, presedintele si-a asumat in acest sens o strategie solicitata chiar de semnatarii Pactului. Strategia contine actiuni clare si termene precise, in vederea schimbarii sistemului. Ei bine, sindicalistii din educatie, in momentul in care am avut cu ei discutii pe marginea strategiei si a salariilor, au spus: "Noi ne angajam intr-o asemenea schimbare de proportii a sistemului". E un pas foarte important. Efectele lui se vor vedea peste ani. Revizuirea Constitutiei Ce face Comisia constituita la Presedintie pentru modificarea Constitutiei? Raportul este gata si va fi prezentat public. El a fost inmanat Presedintelui cu cateva zile inainte de data-limita de 31 octombrie. Este un proiect de modificare profunda? Da. Din punct de vedere intelectual, Raportul este foarte consistent. E perfect comparabil cu raportul Balladur, care a stat la baza revizuirii Constitutiei Frantei din acest an. Presedintele Basescu a facut apel la experti care nu au un angajament partizan. Raportul poate fi utilizat pentru o ampla si coerenta schimbare. Sper sa fie folosit pentru ca e foarte bun. Stiu insa ca, uneori, nu se intampla asa, unii politicieni preferand sa improvizeze. Care va fi rostul acestui Raport privind revizuirea Legii fundamentale? E o baza de discutii pe care politicienii se pot sprijini, imbra�tisand o solutie sau alta. Important e sa ai o anumita logica si sa vezi intr-un mod sintetic lucrurile. De ce spun asta? Pentru ca, din pacate, marea problema a regimului romanesc e eclectismul. Intr-ade�var, in momentul in care a fost fabricata Constitutia din 1991, autorii ei au pus pe masa diverse texte: Constitutia Republicii a V-a franceze, pe cea a Portugaliei, Constitutia Austriei, pe cea a Republicii Federale a Germaniei etc. Aceste tari au insa regimuri foarte diferite: unele parlamentare, altele semi-prezidentiale, iar in interiorul fiecarui tip sunt mai multe variante. La noi, s-a luat si de ici si de colo. De altfel, la sfarsitul dezbaterilor, autorii Constitutiei, ca si membrii Adunarii, s-au felicitat tocmai pentru acest eclectism, zicand: "ce bine ca am luat din toate partile". Au crezut ca daca amesteca iese mai bine. De fapt, daca regimul e eclectic, el produce instabilitate. In ceea ce ma priveste, eu prefer un regim precum cel francez, adica un semi-prezidentialism consolidat, cu o pozitie privilegiata a presedintelui. Acesta trebuie sa fie de iure si de facto seful Executivului. De altfel, tot sub influenta modelului francez, am sustinut si introducerea scrutinului majoritar in doua tururi pentru alegerea Parlamen�tului: eu cred ca e nevoie de un sistem electoral care sa produca majoritatea la urne, nu in culise, dupa alegeri. Ruperea afacerilor de politica Argumentele aduse in Raport sunt atat de puternice incat parla�mentarii nostri sa nu mai ridice problema imunitatii? Problema imunitatii va primi o solutie coerenta doar in momentul in care vom avea o clasa politica distincta de lumea afacerilor. Marele pacat al politicii romanesti provine din impuritatea ei: multi politicieni, atat de la nivel local, cat si de la nivel national sunt de fapt oameni de afaceri. Sau invers. Profesionalizarea clasei politice presupune, in opinia mea, separarea, desprinderea completa de business. Acum, cineva e dimineata om de afaceri si seara om politic. Asa s-au facut averi fabuloase. Prin delict de initiere - adica avand, ca politician, acces la informatii la care ceilalti muritori nu au acces - sau direct, prin presiune asupra legiuitorului si spolierea statului. Altfel, cum ai putea aduna, odata ajuns intr-o pozitie politica, milioane de euro? Cum ar fi aparut, peste noapte, vilele de la marginea fiecarui oras? Partidul care face majoritatea sau seful statului nominalizeaza candidatul la functia de premier? Cineva nu devine premier decat daca este votat in Parlament. Dar acest cineva nu ajunge la Parlament decat cu trimitere de la Presedinte. Telefonul suna de la Palatul Cotroceni. Prese�dintele vede partidele, dupa care il suna pe Popescu sau pe Ionescu si ii cere sa incerce sa formeze un Guvern. Asta se intampla indiferent daca exista sau nu un partid care are majoritatea absoluta la urne. Presedintele poate alege de altfel si din afara partidelor. Trei dintre fostii premieri (Stolojan, Vacaroiu sau Isarescu) nu erau, la data recomandarii lor de ca�tre Iliescu sau Constantinescu, membri de partid. Presedintele e cel care declanseaza intreg mecanismul de formare, numind un candidat. Nici logic, nici cronologic, ma�joritatea nu poate exista inaintea acestui gest. Majoritatea se afirma doar atunci cand candidatul recomandat de Prese�dinte ajunge la Parlament. De fapt, se pot intampla diverse lucruri. Recomandat de seful statului, Popescu incearca sa lege o majoritate negociind cu partidele compozitia cabinetului si sustinerea acestuia. Daca reuseste, se duce in Parlament, cere un vot de investitura, il primeste si devine efectiv premier. In schimb, daca Popescu nu construieste prin negocieri o majoritate, din doua, una: ori se duce in Parlament, sperand intr-un miracol, ori depune mandatul. Daca nu e votat de 50% plus 1, e un esec. Presedintele poate reincepe procedura cu alt candidat sau chiar cu acelasi. In 2004, a fost pentru prima data cand o coalitie care castigase alegerile n-a participat la formarea Guvernului. De ce? Pentru ca acea coalitie a pierdut competitia prezidentiala. Pana in 2004, partidul care castigase locul intai la parlamentare daduse si cas�tigatorul la prezidentiale. Acum, nu mai exista decat cursa parla�mentara, dar tot Presedintele declanseaza formarea Guvernului. Termenii din Constitutie sunt foarte clari. Ar fi bine ca Geoana, Tariceanu si Stolojan sa nu uite acesti termeni. Nastase viseaza la reabilitare Are temei politic o noua suspendare a presedintelui pentru a se putea numi un premier? Tehnic, e posibila. Dar exista si cateva obstacole importante. Unul este acela ca procedura a esuat deja o data. Cei care au recurs la ea in 2007, mai ales Tariceanu si Geoana, candidati la postul de premier, se vor gandi acum de doua ori. Mai ales ca in preajma lor se afla unii care n-au vrut cu adevarat suspendarea, ci doar amenintarea simbolica a Presedintelui. Al doilea obstacol tine de ponderea voturilor si de prioritatea momentului. Probabil nu vom avea o majoritate monocolora si nici macar un partid cu o vocatie majoritara indiscutabila. In aceste conditii, este de asteptat nu atat o inversunare de tipul celei din momentul suspendarii, cat mai degraba un comportament flexibil si o maxima disponibilitate pentru negocierea unei majoritati. Este, apoi, greu de crezut ca se poate pune in miscare suspendarea, pentru ca, in momentul in care ai de facut un Guvern, e straniu sa incepi prin demiterea Presedintelui. Tariceanu si Geoana au inteles ca increderea de care se bucura Traian Basescu nu poate fi diminuata prin gesturi irationale. Pe scurt, eu sunt sceptic: tehnic vorbind, suspendarea este posibila, dar practic ea este foarte improbabila. Cum apreciati ca va evolua campania electorala? Ma asteptam sa vad niste lupte electorale veritabile. Nu se intampla asa. Impotriva unor lideri marcanti nu s-au angajat nici oameni-cheie ai partidelor adversare, nici politicieni aflati in ascensiune. In democratiile unde se voteaza in colegii cu un singur mandat, in fata unui lider cu greutate trimiti macar pe cineva ambitios, deja cunoscut, care, sprijinit de partid, vrea sa se afirme. La noi, liderii marcanti au colegii caldute, cu adversari anonimi. Unii vor sa iasa cu 80% la suta. Cel mai interesant caz e cel al lui Nastase, care spera sa obtina cel mai bun scor din tara, pentru a lasa impresia ca e marele invingator al scrutinului. In seara votului, nu se va sti de altfel decat cine e ales direct in colegiu, cu minim 50% plus 1. Nastase viseaza la reabilitare, ca o incalzire pentru scrutinul prezidential de la anul sau o revansa pentru cel trecut. E clar ca nu a asimilat esecul din 2004. Oitele din "biserica" lui Voiculescu De ce a ajuns Dan Voiculescu sa candideze in sectorul 4, unde locuiti si dvs? Cred ca a fost vorba de o intelegere de tipul "va dam Antenele, dati-ne niste colegii!i. Cum in Bucuresti PSD il sustinuse deja in vara pe Piedone, era cel mai simplu sa fie sacrificat tot Sectorul 4. Calculul e la fel de simplu ca si cel care l-a impins pe Voiculescu sa mearga sa vanda mere in piata. Acesta nu este un mod serios de a face politica, pentru ca mizeaza pe reactii pavloviene ale alegatorilor. Intrebarea e cum a iesit Piedone primar? Explicatia e simpla: candidatii celorlalte partide de la locale n-aveau un profil distinct. Erau poate oameni simpatici si de treaba. Nu stiu, pentru ca nu l-am cunoscut pe niciunul. Ii stiu doar din imensele panouri publicitare care au desfigurat strazile. De altfel, in aceste alegeri de proximitate, nu am vazut la vreun candidat dorinta de a intalni in mod real alegatorii. Noi, votantii, ii vedeam doar in poze, supra-dimensionati si muti. Singurul cat de cat cunoscut era Inimaroiu, dar fostul primar fusese abandonat chiar de propriul sau partid. Pe fondul acesta, notorietatea a jucat un rol decisiv. Vreau sa spun ca Sectorul 4 nu este unul locuit doar de spectatorii fideli ai Antenelor, de oitele din "biserica" lui Voiculescu. Piedone a iesit primar pentru ca locuitorii Sectorului 4 auzisera de el, nu si de ceilalti. E un mecanism care s-ar putea sa functioneze si la parlamentare in multe locuri: indiferent daca au fost sau nu acuzati in presa ca sunt corupti sau prostanaci, candidatii cu notorietate ii vor infrange pe toti anonimii care isi vor privi alegatorii doar din fotografiile de pe panouri. Cum vede institutia prezidentiala ideea lui Mircea Geoana de a trimite un cosmonaut? Cand vine vorba despre Geoana, ma gandesc automat la Ministerul de Externe. Am o experienta in MAE, fiind un an si jumatate secretar de stat acolo. Am putut astfel sa cunosc ministerul. De altfel, cum sunt si acum reprezentantul presedintelui pentru francofonie, colaborez in continuare foarte bine cu MAE. Din perspectiva resurselor umane, acest minister este peste nivelul altora de la noi. O pot spune fara rezerve, pentru ca atunci cand am organizat Sommet-ul Francofoniei aveam o echipa interministeriala, cu membri din 17 institutii si am putut compara. Pe de alta parte, cum am cunoscut diplomati din foarte multe tari, pot sa spun fara retinere ca la MAE sunt, din perspectiva intelectuala, a abilitatii, a competentelor pro�fesionale, diplomati perfect comparabili cu cei din ministerele de varf din lume. Ei bine, Mircea Geoana e cu mult sub nivelul mediu din MAE. Imi asum aceasta evaluare, chiar daca s-ar putea ca Geoana sa se supere. Daca nu ar fi fost sprijinit politic, n-ar fi fost nici ambasador, nici ministru. Ma tem ca porecla pe care i-a dat-o Iliescu viza de fapt mediocritatea despre care vorbesc si eu, atunci cand spun ca Geoana e sub nivelul mediu din MAE. Parasutat in politica, Geoana se regaseste cu greu in aceasta lume. Are, de aceea, o frustrare de mic functionar care vrea sa parvina si care, dupa ce a reusit sa urce in ierarhia politica, s-a blocat. Lanseaza de aceea tot felul de idei trasnite, doar-doar atrage atentia. In campania de la primarie din 2004, a crezut ca va castiga daca se transforma peste noapte din sobru diplomat in inginer de santier. Acum, dincolo de planul cu astronautii, pozeaza intr-un oltean mai autentic decat cei de la fata locului. Cel mai rau e pentru PSD. Acest partid e atat de slab incat in ultimul deceniu nu a avut la conducere decat pe cei infranti de actualul sef al statului in alegeri directe, la primarie sau la prezidentiale. Ca sa fiu si mai precis: in 2005, PSD l-a inlocuit la carma sa pe cel care a reusit sa intre in turul doi cu Basescu la pre�zidentiale cu cel infrant tot de Basescu in turul intai la primarie! S-ar putea ca Geoana sa-si ia revansa la Dabuleni, iar Nastase la Mizil... Un Presedinte exigent Isi asculta Traian Basescu consilierii? Da. in plus, Presedintele e o persoana exigenta: asteapta o anumita calitate a efortului de la colaboratorii sai. Daca ti-a cerut sa faci ceva, nu e genul de persoana care sa uite ce a cerut sau sa treaca usor cu vederea erorile. E exigent, ceea ce inseamna si ca e atent. Asculta si cantareste diverse argumente. I s-a creat o poza de persoana irascibila. E, dimpotriva, calm si foarte calculat. Accepta cu usurinta sa fie criticat, pentru ca doreste sa atinga tinte precise si stie ca nu o poate face decat daca intoarce o problema pe toate fetele. Si in experienta pe care am avut-o in calitate de consilier al lui Emil Constantinescu, ca si acum, am inteles ca miza intelectuala a unui asemenea job este sa-ti asumi o gandire critica. Altfel spus: sa poti vedea un gest cu toate efectele sale, sa ai o judecata transanta si neiertatoare. Pe de alta parte, cand lucrezi cu un sef de stat, trebuie sa construiesti solutii, pentru ca partea esentiala in aceasta consta. Consider de aceea ca discursurile tinute de unii fosti colaboratori ai presedintilor Constantinescu, Iliescu sau Basescu nu sunt oneste. Mie nu mi se pare normal ca dupa ce lucrezi cu cineva, indiferent cum l-ar chema, sa devii un critic radical al lui, ca si cum i-ai da lectii. Mi se pare important sa fii critic atunci cand lucrezi cu un om politic, nu dupa. In fine, unii pot alege aceasta cale din ratiuni care mie imi scapa. Parlament simplificat Din simularile pe care le-ati vazut ce reiese: vom avea un Parlament cu trei personaje sau va mai intra si PRM si PNG? Ceea ce mi se pare interesant este faptul ca 80% din voturi sunt concentrate de trei partide. Pana acum, la alegerile anterioare pentru Parlament, 80% din voturi erau distribuite la minimum sase partide. Numarul partidelor relevante s-a injumatatit. De remarcat este si faptul ca intre acestea avem doua partide care se recomanda ca fiind de dreapta, PNL si PD-L. Atat la alegerile europene, cat si la cele locale, aceste partide au adunat impreuna 50%. Iata o mare noutate in politica noastra postdecembrista! Elementul nou nu e nicidecum adversitatea dintre formatiunile de dreapta. Din 1989 incoace, Romania a avut mereu partide care se recomandau de dreapta si care erau adversare, contestandu-si reciproc, pe un ton virulent, identitatea. Asa s-a intamplat cu PNTCD si PNL, si inainte, dar si dupa ce au intrat la guvernare. Asa s-a intamplat si acum cu PNL si PDL, partide care si-au contestat unul altuia identitatea de dreapta, si cand au fost impreuna la guvernare, ca si dupa aceea. PNL spune ca PD-L nu e de dreapta, iar PD-L afirma ca PNL nu e de dreapta. Partidele din aceasta zona a spectrului sunt divizate: nimic nou sub soare. E nou, in schimb, faptul ca aceste doua partide sunt votate de majoritatea alegatorilor din aceasta tara. La urne, dreapta va iesi cu siguranta majoritara. Va fi oare aceasta majoritate tradusa intr-un guvern bicolor? Exista, se stie, dificultati serioase in colaborarea dintre cele doua formatiuni. Dar tot atat de bine se stie ca formulele negociate dupa alegeri au adus surprize: cine se astepta in 1996 ca guvernul sa fie facut de CDR impreuna cu PD si UDMR? Cine credea in 2000 ca PNL va sustine investirea unui cabinet minoritar de stanga? Cine spera in 2004 ca Alianta DA va domina guvernul dupa ce obtinuse locul doi la parlamentare? Cat priveste UDMR, cred ca va avea ceva mai putini alesi decat pana acum: au avut in medie 25 de deputati, s-ar putea sa obtina in jur de 20. Uniunea incearca sa salveze situatia punand candidati in toate colegiile, pentru a aduna voturi de la fiecare maghiar. In schimb, PRM va esua: nu cred ca va lua nici 5% la nivel national, nici 6 mandate de deputat si 3 de senator in colegii. Este posibil, in schimb, sa avem printre alesi "lupi singuratici", eventual candidati ai unor partide, ascunsi sub mantia independentei. Nu vor avea insa un rol decisiv. Este posibil ca magistratii Curtii Constitutionale sa suspende procesul electoral, avand in vedere sesizarea PRM? Ar fi o descalificare in context european. Suntem membri ai Uniunii Europene de aproape doi ani de zile si cred ca am cadea in ridicol daca ne-am arata incapabili sa organizam un scrutin, dupa ce pe cel european l-am amanat mai multe luni. PRM cauta, cu oarece disperare, sa ramana in centrul atentiei. Nu sunt convins ca ei cred in po�sibilitatea anularii alegerilor. Am impresia ca e vorba mai curand de un mod de a ramane in centrul atentiei. Vor fi probabil perdantii cei mai mari ai acestui scrutin, pentru ca ei s-au obisnuit sa intre din 1992 incoace in Parlament. "Presedintele declanseaza formarea Guvernului. Termenii din Constitutie sunt foarte clari. Ar fi bine ca Geoana, Tariceanu si Stolojan sa nu uite acesti termeni." "Tehnic vorbind, suspendarea este posibila, dar practic ea este foarte improbabila." "Va dam Antenele, dati-ne niste colegii!" "Ma tem ca porecla pe care i-a dat-o Iliescu viza de fapt mediocritatea despre care vorbesc si eu."

Pagini realizate de Anca HRIBAN Foto: Alin BURTESCU