Chisinau nu este orasul pe care orice roman care nu a trecut, intr-un fel sau altul, Prutul, si-l imagineaza: orasul sovietic, dez�radacinat de Romania, sur�sa de raketi, prostitutie si vod�ca contra�facuta. Dupa ce stra�bati strazile orasului si recep�tio�nezi semnalul unei existente frematatoare ai parte de trairea unica a apropierii de oamenii lui. In capitala Basarabiei nu ai niciodata impresia ca te afli intr-una din cele patru zari abandonate ale lumii. Toamna aramie si soare Miez de toamna la Chisinau. Bulevardul Stefan cel Mare este un fluviu fosgaitor de oameni care se rostogoleste fara repaus pe trotuare. Pe fetele oamenilor se citeste apasatoarea grija cotidiana, care ii indeamna sa alerge spre necunoscut. Toamna aramie mangaie orasul cu un soare bland. In centru, la autogara, zeci de microbuze asteapta cu usile deschise valurile de calatori. Soferii se agita pe cativa metri patrati si dau dovada ca au concurenta in sange. "Orhei! Orhei! Plecam amu'! - Soroca! Soroca! Plecam de�indata!", ii indeamna pe cei nehotarati. Multimea neo�mo-gena se agita si rataceste prin autogara, purtata de motivatii imprevizibile. Pe panourile de la peroane sunt inscrise destinatii pitoresti: Ciorasti, Saliste, Vanatori, Odaia, Balanesti, Grozesti, Sipoteni, Horodiste, Hoginesti, Harjouca. Pe o banca, doi tineri incearca sa schimbe zgomotul infernal al multimii cu cateva clipe dintr-o lume de vis. Corbu Rodica, din Calaras, este studenta la Universitatea de Stat din Chisinau. A fost la Bucuresti si ar merge din nou, dar e greu pentru ca are nevoie de viza. "Mai degraba mergeam cand eram copil! Acum, dupa viza trebuie sa astepti!", spune cu regret. Gogosi cu varza si ratuste Piata Centrala este un imens furnicar in care patrunzi cu greutate. Ca sa intram in atmosfera luam cate o "beleasa", o gogoasa cu varza delicioasa. De la me�ga�fonul pietii, un crainic cu voce persuasiva ii ademeneste pe cumparatori sa viziteze filiala de pasari. "Daca doriti sa cum�parati pui, ratuste, boboci sau gaini, in conditii bune si la pret avantajos, va puteti deplasa la filiala Pietii Centrale, din strada Carbunarilor nr. 7!". Hala mare, unde miroase puternic a peste, este o mare de galben formata din sute de sticle de ulei de floarea-soarelui. "Presat acasa! Suta la suta natural!", ne confirma vanzatorul. Piata este colorata de sute de puieti de pomi fructiferi si de o mare de flori in care pre�domina crizantemele. In hala de branzeturi, care seamana cu un imens laborator, totul este alb: de la branza si smantana proaspete, pana la halatele si basmalutele cochete ale van�zatoarelor amabile. "Iaca, asta-i cea mai buna branza!" Singura solutie este sa gusti imediat felia de branza care ti se ofera si sa graiesti cu mare adevar: este foarte buna! Desi nu am cumparat nimic, la plecare, un afis mare ne multumeste pentru cumparaturile facute. Iesim din vacarmul infernal al pietii si intrebam o tanara blonda cum putem ajunge la piata de oratanii. "Iaca, numaidecat! Cu orice mijloc de transport, prin strada Ismail, in directia Ciocanu!", ne explica zambind cu amabilitate. Renuntam la idee, pentru ca in directia Ciocanu nu putem ajunge decat daca platim transportul cu lei moldovenesti, pe care nu-i avem deocamdata. Bulevardul Stefan cel Mare Pe artera principala a orasului, trotuarele largi nu reusesc sa inghita valurile de trecatori. Ceea ce uimeste de la inceput este ritmul de deplasare al trecatorilor, trepidant si viu, care creeaza impresia exis�tentei unor destinatii precise. Pentru ca nu ne deplasam cu aceeasi viteza, incurcam lumea si suntem nevoiti sa ne cerem mereu scuze sau sa ocolim abil valurile de trecatori. Panouri mari de publicitate marcheaza orice eveniment si orice produs nou cu litere mari, colorate, care alcatuiesc texte atractive marcate de sinceritate si de apropierea de nevoile firesti ale locuitorilor. Curand, descoperi Chisinaul sovietic. Sediul Guvernului, Palatul Parlamentului, Palatul Presidentiei sau Palatul National sunt cladiri monstruoase care stalcesc arhitectura tagului moldovenesc. Mai presus de orice insa, se simte ca orasul are vocatia istoriei. Pe un panou urias, care reda statuia lui Stefan Voda, se afla inscris pe fundalul tricolorului cu cap de bour, un indemn inflacarat: "Iubeste-ti limba, iubeste-ti tara!" Langa Palatul Postei, simbolul postei nationale este un fecioras imbracat in costum national si incaltat cu opinci cu nojite, care poarta scrisorile intr-o traista cu motive florale. Dupa ce treci de Arcul de Triumf, aflat langa sediul Guvernului, descoperi in inima orasului statuia falnica a domnitorului Stefan Voda. Pe soclul statuii se afla buchete de flori albe si proaspete. Tinerii Chisinaului Petre Profire este un tanar inalt si elegant. Poarta pantaloni negri, iar peste camasa alba ii curge pe corpul zvelt un pardesiu negru. A venit pe platoul de langa statuia domnitorului unde se aduna zilnic sute de tineri pentru a fi mai aproape de spiritul lui Stefan Voda. Spune ca aici discutiile se poarta cu sinceritate, iar hotararile sunt mai transante si mai intelepte. A terminat Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. "In Romania am stat opt ani!-rade Petre incantat de amintire - Patru ani la Iasi, la liceu si patru ani la facultate la Bucuresti!" S-a intors dupa opt ani la Chisinau dar marturiseste ca, "undeva, in adancul sufletului mai exista melancolia dupa Bucuresti". Are o mare ne�multumire in suflet: ca nu a reusit sa ramana unde a studiat. In 2002 a depus actele pentru obtinerea cetateniei romane care i-a fost acordata in 2008, dupa sase ani de asteptare. "Din cauza birocratiei!", este convins Petre. Acum este si cetatean roman si va vota la alegerile din luna noiembrie. Are o parere buna despre votul uninominal. "Pe lista erau inclusi toti baronii partidelor. Acum il vad pe om si il judec dupa notorietatea si autoritatea lui in viata publica. Daca merita, ii dau votul!" Stie ca exista un colegiu pentru diaspora din Moldova, dar nu stie cine va candida. "Speram sa faca ceva pentru noi, cel care va castiga! Mai ales, pentru obtinerea intr-un timp mai scurt a vizelor pentru Romania! Acum asteptam cate o saptamana, ca sa putem pleca!" Petre Profire este indragostit de toate locurile frumoase din Romania. Ii place la Sinaia, la Vatra-Dornei si la Marea Neagra. La 24 de ani Petre este optimist si crede ca va mai revedea de multe ori locurile unde a urmat studiile uni�versitare si pe profesorii de la Universitatea din Bucuresti. "In special pe profesorul Ioan Stanomir!", isi doreste Petre. Povestea merge mai departe De pe afisele din fata Teatrului National de Opera si Balet, Anastasia Lazariuc le zambeste chisinaienilor si le promite ca le va canta pe 7 noiembrie. Pentru o clipa ai senzatia ca te afli la Bucuresti. Ne aflam insa la Chisinau, intr-o toamna aramie cu mult soare, inconjurati de istorie schingiuita si de un prezent ciudat. Dincolo de zarile albastre ale orasului ne asteapta o alta tara, a unei alte Moldove. Vreti oratanii? Iaca, numaidecat! Cu orice mijloc de transport, prin strada Ismail, in directia Ciocanu! O blonda de-a noastra Pe lista erau inclusi toti baronii partidelor. Acum, cu sistemul uninominal, il vad pe om si il judec dupa notorie�tatea si autoritatea lui in viata publica. Daca merita, ii dau votul! Petre Profire din Chisinau Sabia si crucea lui Stefan-Voda Statuia domnitorului se afla la intrarea in Parcul Central. Sta�tuia are o poveste zbuciumata marcata de conjucturile ne�drep�te ale istoriei. Iata cum arata detaliat, "Hronicul monu�mentului":HRONI�CUL MONUMENTULUI I.29 aprilie 1928 - inaltat prin osardia fiilor Basarabiei 28 iunie 1940 - evacuat la Vaslui; soclul ramas la Chi�sinau-demolat 25 august 1942 - readus la Chisinau, postat in fata Arcului de Triumf 20 august 1944 - eva�cuat la Craiova 1945 - reinstalat la Chisinau: crucea, spada, soclul; inscriptiile schimbate si denaturate II. 1972 - stramu�tat 18 metri spre uitare in adan�cul Parcului, dar in anii ce au urmat, basarabenii cu numele lui Stefan cel Mare au repurtat trei victorii sfinte: limba de stat, grafie latina - 31 august 1989; drapel tricolor-27 aprilie 1990; suveranitate - 23 iunie 1990, intru intregirea neamului nostru in cuget si in simtiri. 31 august 1990 - rea�sezat pe locul initial, resta�bilite inscriptiile autentice; soclul durat din aceeasi piatra aleasa din stanca de mesteri din Cosauti.

Teodor SERAN, teodor_seran@yahoo.com