Banuit de comunism Principalele motive pentru care Ernest Hemingway a intrat in atentia F.B.I. au fost doua: presupusele sale legaturi cu Partidul Comunist din timpul Razboiului Civil Spaniol, care ar fi continuat si dupa acesta si legatura acestuia cu incidentul de la Detroit din 1940. Ziarul american Alliance pentru care Hemingway a lucrat ca reporter in perioada conflictului din Spania era condus de Jay Allen, care potrivit unor rapoarte ale F.B.I. era un adept al Partidului Comunist si al organizatiilor sustinute de acesta, fapt care a atras suspiciunea si asupra scriitorului. Mai mult, conform F.B.I., scriitorul figureaza ca membru sau sustinator intr-o serie de organizatii banuite ca ar putea avea legaturi cu Partidul Comunist, cum ar fi: Comitetul pentru Ajutorarea Spaniei (United Spanish Aid Committee), Comitetul Tinerilor pentru Ajutorarea Democratiei Spaniole (United Youth Committee to Aid Spanish Democracy), Comitetul Refugiatilor Anti-Fascisti (Anti-Fascist Refugee Committee) si Liga Scriitorilor Americani, unde acesta a ocupat functia de vicepresedinte al Consiliului Director. In anul 1940 Ernest Hemingway a fost unul din semnatarii declaratiei ce critica aspru F.B.I. pentru arestarea la Detroit a unor persoane acuzate de acte de violenta, persoane care au atacat sediul Biroului din acelasi oras si care au participat direct la Razboiul Civil din Spania, de partea fortelor republicane; tot in aceasta perioada, in cadrul unei intalniri cu un agent sub acoperire al F.B.I.-ului, scriitorul ar fi afirmat ca "F.B.I. este Gestapo-ul american". Cu toate acestea, avand in vedere un raport ulterior al F.B.I. care afirma cu certitudine faptul ca incepand cu data de 23 septembrie 1941 Ernest Hemingway a rupt toate legaturile cu organizatiile comuniste, institutia hotareste ca Inu este recomandata nici o actiune impotriva acestuia". Informator al FBI Mult mult, incepand cu anul 1942 F.B.I. ia in considerare posibilitatea utilizarii lui Hemingway ca informator in Cuba, avand in vedere o serie de aspecte; in primul rand, acesta avea o bogata experienta dobandita de-a lungul conflictului din Spania, iar la acea data el locuia de doi ani in Cuba; in al doilea rand, Hemingway a devenit un prieten apropiat al consulului Ambasadei S.U.A. din Cuba, Kennett Potter si secretarului adjunct, Robert P. Joyce. Dupa o serie de intalniri cu Joyce, in care cei doi au discutat posibilitatea angajarii scriitorului in munca informativa, Hemingway s-a aratat dispus unei colaborari; legat de incidentul din 1940 si declaratia sa legata de F.B.I., subiecte dezbatute de acestia, scriitorul a afirmat ca nu isi aduce aminte prea bine ce s-a intamplat la Detroit si ca afirmatia sa a fost doar o gluma. Legat de simpatiile acestuia la adresa comunistilor, Hemingway a declarat ca nu ii apreciaza pe acestia, ci ar fi doar adeptul unor idei ale filosofilor rusi. Din septembrie 1942 scriitorul american era direct implicat in activitatile de culegere de informatii, echipa sa fiind formata din patru agenti sub acoperire care se aflau in permanenta la dispozitia sa, paisprezece agenti care lucrau in Havana, la care se adauga informatorii personali ai acestuia, a caror identitate nu este cunoscuta. Fiind cunoscuta pasiunea scriitorului pentru pescuit, una din sarcini era aceea de a patrula cu barca sa de pescuit coastele sudice ale Cubei, in special in zonele in care a fost semnalata prezenta unor submarine si de a informa cu privire la activitatea acestora. Informatiile furnizate de Hemingway erau redactate in trei exemplare, acestea fiind trimise ambasadorului S.U.A. in Cuba, Spruille Braden, secretarului Joyce si F.B.I.-ului; in o serie de note ale ambasadorului din Cuba trimise F.B.I., acesta aprecia "modul de abordare a lui Hemingway in rapoartele sale, declarand ca doreste sa-l incurajeze in demersurile sale". Abandonat de servicii Dupa doua luni de activitate, relevanta informatiilor si devotamentul lui Hemingway fata de agentie sunt puse sub semnul intrebarii. Acest fapt este semnalat de reprezentantul legal al F.B.I. la Ambasada S.U.A. din Cuba, R.G. Leddy, care prezinta o serie de informatii din care reiese faptul ca scriitorul isi depasise atributiile. Concret, acesta incearca sa obtina informatii cu privire la o serie de lideri militari si politici cubanezi banuiti de acte de coruptie si are legaturi cu refugiatii spanioli din Cuba (banuiti de legaturi comuniste). Rapoartele lui R.G. Leddy atrag atentia si asupra lui Gustavo Duran; Duran,un fost cetatean spaniol, cunoscut in Madrid ca un sustinator fervent al Partidului Comunist, la acea data cetatean american, prieten al lui Hemingway din perioada Razboiului Civil Spaniol, devine angajat al Ambasadei si colaborator al scriitorului in perioada in care acesta incepe sa lucreze pentru F.B.I.. Se pare ca Gustavo Duran, fost functionar al Ministerului Afacerilor Externe al S.U.A., angajat ulterior la ambasada, nu a intrerupt legaturile cu republicanii spanioli, continuand sa colaboreze cu acestia si in Cuba. Scriitorul a afirmat despre Duran ca este "un agent si un militar genial, precum Napoleon, care apare doar odata la o suta de ani". Aceste informatii determina F.B.I. sa ia in considerare varianta intreruperii colaborarii cu Ernest Hemingway. Mai mult, atat informatiile furnizate de Duran cat si cele furnizate de Hemingway, fie nu prezentau informatii valoroase, fie erau mult prea vagi si se bazau pe surse neverificate sau de neincredere. Pe 1 aprilie 1943 F.B.I. hotareste sa intrerupa colaborarea cu Hemingway, in baza informatiilor furnizate de R.G. Leddy, dar mai ales din cauza unor scandaluri in care a fost implicat. In acelasi an, un articol aparut in ziarul comunist "Hoy", de la Havana, intitulat "Ultima pozitie a tradatorului Hemingway", il ataca pe acesta referidndu-se la mai multe chestiuni: Hemingway era numit un "turist al razboiului", care a fost un prost observator al Razboiului Civil din Spania; intreaga sa opera a fost criticata, fiind considerata lipsita de valoare; era acuzat ca a tradat comunistii si ca va avea soarta oricarui tradator; era acuzat de legaturi cu nazistii si ideile propagandiste ale doctorului Goebbels. Rapoarte eronate Principalul motiv pentru care F.B.I. a luat aceasta hotarare a fost insa altul: doua rapoarte ale lui Hemingway, considerate de acesta drept informatii sigure, ce ulterior s-au dovedit eronate. Primul raport sustinea ca generalul Manuel Benitez, seful Politiei Nationale din Cuba, organiza antrenamente ale fortelor conduse de el in care era utilizat armament de razboi. Toate acestea aveau ca scop preluarea puterii in Cuba de catre generalul Benitez, in momentul in care presedintele Batista va pleca pentru o vizita oficiala la Washington. Reprezentantii legali ai F.B.I. la Ambasada S.U.A. impreuna cu agentii F.B.I. care colaborau cu politia cubaneza au verificat aceste informatii, toate dovedindu-se a fi false (generalul Benitez nu avea asemenea intentii, iar politia desfasura asemenea antrenamente de patru ani, fiind parte integranta din armata cubaneza). In cel de-al doilea raport, Hemingway sustinea faptul ca pe 9 decembrie 1942 ar fi fost martorul unei intalniri intre un submarin si un vapor spaniol, Marques de Comillas, intalnire ce a avut loc in largul coastelor cubaneze. Dupa ce membrii echipajului, pasagerii de pe vapor si o serie de alti martori au fost interogati de agentii F.B.I., s-a dovedit faptul ca aceasta intalnire nu a avut loc. Pe baza informatiilor prezentate mai sus, F.B.I. a decis sa incheie orice legatura si colaborare cu Ernest Hemingway, calificandu-l drept un "falsificator ce nu mai merita a fi acoperit", iar activitatea sa fiind una Inesatisfacatoare". Hemingway ramane totusi in atentia F.B.I. deoarece, potrivit unui raport, acesta urma sa scrie o carte care se bazeaza pe experienta acestuia ca infor�mator; el ar fi declarat ca in carte vor aparea toate persoanele pe care le-a cunoscut in acea perioada, inclusiv ambasadorul Spruille Braden.

Ioan TUDOR