Procurorul General al Roma�niei, Laura Kovesi, a cerut Camerei Deputatilor, la 14. octombrie 2008, sa promo�veze la Curtea Constitu�tionala o exceptie de necon�sti�tutionaliate referitoare la legea adoptata la 08.10.2008, privind modifica�rea Codului de procedura penala, lege aflata in faza de promulgare, la presedintele Romaniei. Din cererea Procu�rorului General rezulta ca acesta vrea sa conserve drep�turile procurorilor de a folosi probe in procesele pe�nale, chiar daca acestea au fost obtinute cu incalcarea unor prevederi legale. Surprinzator, initiativa Procu�rorului General a fost secondata imediat de o alta similara, apartinand unui grup de parlamentari PD-L, care a sesizat Curtea Constitutionala invocand exact aceleasi critici la noul cod, care au fost formulate de Procurorul General Laura Kovesi. Cum presedintele Romaniei este cel care a numit-o pe Kovesi in inalta functie, si este fost lider al PD-L si sustinator al acestui partid, demersul in tandem este suspectat de parlamentarii din taberele adverse drept un nou razboi politic pentru conservarea puterilor unor procurori aserviti politic. Noile modificari la Codul de procedura penala, daca vor fi promulgate, vor intra in vigoare si vor opera pana cand viitorul Cod de procedura penala, pritocit la Ministerul Justitiei, va fi adoptat. Merele discordiei In conditiile in care marile parchete inregistreaza numeroase achitari in instante, pe lipsa de probe (pentru care nu raspunde nimeni), iar Romania primeste pe banda rulanta condamnari la CEDO de la Strasbourg, pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil (inclusiv pentru interceptari ilegale), Laura Kovesi critica dur o serie de modificari adoptate de Parlament. Din criticile formulate de Kovesi reiese ca aceasta se opune adoptarii unor texte de lege care prevad ca probele obtinute cu incalcarea legii de catre de procurori - cu precadere inregistrarile audio-video - sa fie declarate nule si sa nu poata fi folosite in procesul penal. Principalele texte din cod, care au suparat-o pe Kovesi sunt: "Inregistrarile prevazute in prezenta sectiune, efectuate cu incalcarea dispozitiilor art. 91 sunt nule si nu pot fi folosite in procesul penal" (...) "Probele obtinute cu incalcarea dispozitiilor alin 1 si 2 sunt nule si nu pot fi folosite in procesul penal (n. red. - este vorba de probele obtinute prin provocari, constrangeri, amenintari sau violenta) (...) "Autorizatia de interceptare data cu incalcarea prezentului articol este nula" (...) "Interceptarile si inregistrarile efectuate in baza unei autorizatii nule nu pot fi luate in consideratie in cursul procesului penal" (...) "Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau asista in proces este interzisa". In obiectiile sale referitoare la textele de lege de mai sus, Procurorul General sustine ca acestea contravin Constitutiei si Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Abuz de probe ilegale Actualul cod de procedura penala, care dateaza in cea mai mare parte din epoca comunista, prevede la art. 64 ca "mijloacele de proba obtinute in mod ilegal nu pot fi folosite in procesul penal". Numai ca el lasa la aprecierea procurorului sa decida daca probele sunt lovite de nulitate absoluta sau relativa. Iar procurorul folosea de cele mai multe ori justificarea ca incalcarea unei dispozitii legale referitoare la un mijloc de proba "nu a produs o vatamare" invinuitului sau inculpatului, pentru ca nulitatea absoluta sa poata fi retinuta. Chiar si in cazurile de provocare, cand mita era data de politisti, in pofida legii care interzice determinarea unei persoane sa comita o infractiune, pentru a strange probe impotriva ei si a jurisprudentei CEDO. Noile prevederi legale nu mai lasa loc de eschivari si sanctioneaza cu nulitate orice incalcare a legi in domeniul administrarii probelor. Sesizarea de neconstitutionalitate promovata in paralel de un grup de parlamentari PD-L reia aproape toate tezele Procurorului General, invocand in plus ca anularea oricarei probe obtinute ilegal ar putea avea drept consecinta imposibilitatea folosirii inregistrarilor efectuate clandestin de partile care sesizeaza Parchetele, probe care in prezent pot fi folosite doar ca inceput de dovada, si doar daca sunt incuviintate de instanta si expertizate.

Razvan SAVALIUC