Ministerul Transporturilor a lansat spre dezbatere publica un proiect de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative ce reglementeaza transportul pe caile ferate romane. Masurile care se impun a fi luate urgent au ca motivatie faptul ca retelele internationale de transport feroviar din statele Uniunii Europene vor fi liberalizate si deschise competitiei pentru serviciile internationale de calatori incepand cu 1 ianuarie 2010. Numai ca, desi ne mai desparte doar un an de aceasta data, subfinantarea activitatii de intretinere a caii ferate romanesti a condus, potrivit notei de fundamentare a proiectului de lege, la degradarea continua a starii de buna functionare a elementelor componente ale sistemului feroviar roman, distribuite de-a lungul a 20.385 km de linii si in circa 992 de statii. Sina in paragina Lungimea totala a retelei s-a micsorat la 20.385 km in 2007, fata de 21.030 km in 2001, iar numarul aparatelor de cale a scazut de la 30.242 in 2001, la 27.367, anul trecut. La 31 decembrie 2007 existau 5.148 km de linie scadente la reparatii capitale, adica 38% din lungimea totala a liniei de cale ferata, iar pe reteaua CFR, din cele 18.170 de poduri si podete, 3.235 (respectiv 17,81%) au durata de viata expirata. 10.998 dintre acestea, reprezentand 60,53%, sunt scadente la reparatii pentru readucerea in parametrii initiali de functionare. Dintre cele 10.998, de poduri si podete scadente la reparatii, 1.112 necesita reparatii in prima urgenta, iar alte 209 refacere integrala. Din cele 170 de tuneluri, 67 (39%) sunt scadente la reparatii capitale. Pe intreaga retea feroviara romaneasca exista 1.054 de puncte periculoase din care 319 sunt de categoria I, cele mai periculoase, iar dintre acestea, 119 sunt pe linii magistrale si principale. In prezent, sunt impuse 373 de restrictii de viteza, cu un numar de 373 km, fata de 245 de restrictii cu 602 km in 2001. Si aici trebuie mentionat ca, majoritatea restrictiilor nu au acoperire in timpii de mers, ceea ce face ca multe trenuri sa aiba intarzieri. 634 de statii sunt dotate cu instalatii de centralizare electro�dinamica cu un total de 16.056 macazuri, dintre care 600 de statii (95%) cu 15.346 macazuri (96%) au durata normala de functionare depasita sau sunt scadente la reparatii capitale. Celelalte statii sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de siguranta a circulatiei, aproape toate fiind cu durata normala de functionare depasita. Dintre cei 10.407 km de linie de contact din linie curenta, statii si tuneluri, 8981 km (86,3%) sunt cu termenul de reparatie capitala depasit. In conditiile de mai sus, pe parcursul anului trecut s-au produs, la instalatiile de semnalizare, electrificare si centralizare, in special din cauze tehnice, 19.509 deranjamente, care au avut ca efect intarzierea a 4.512 trenuri cu 51.117 minute. Subventie pentru CFR Principala sursa de venit a "CFR" S.A. - companie rezultata in urma restructarii SNCFR, cu scopul de a administra infras�tructura feroviara - o reprezinta Tariful de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI), cu o pondere de 66% din total, veniturile bugetare avand o pondere de 4%. Nivelul veniturilor a scazut din 2004 pana in prezent, deoarece TUI, aplicat transportului public de calatori, nu a crescut decat cu 2-3%, adica de la 2,4 euro/tren km la 9 lei/tren km, comparativ cu costurile, care au crescut cu 28% (materiale, energie, amortizare, lucrarile de reparatii, munca vie). In aceeasi perioada, tarifele in transportul public de calatori au crescut cu 64,5%. Aceeasi situatie se constata si la TUI pentru transportul de marfa, adica de la 3,6 euro/tren km la 14 lei/tren km, ceea ce face ca si aici cresterea sa fie tot de 2-3%, comparativ cu cresterea de aproximativ 43% a tarifelor practicate de operatorii de transport marfa. Cu toate ca TUI are valori foarte mici, el reprezinta o pondere foarte mare in costurile de operare ale operatorilor de transport pe cale ferata: 33% la transportul de calatori si 37% la transportul de marfa. In proiectul de lege se explica faptul ca, pentru asigurarea unei concurente viabile intre sistemul de transport feroviar si cel rutier, este necesar a mentine la acelasi nivel TUI percepute de la operatorii de transport feroviar, iar diferentele fata de real sa fie sustinute de la bugetul de stat ca subventie sociala feroviara. "Consideram ca acesta modificare este necesar a se face cat mai urgent, deoarece CFR se afla intr-o situatie disperata, veniturile prevazute pentru anul in curs fiind mult mai mici decat cheltuielile, ceea ce va duce la cresterea in continuare a decalajului inregistrat deja. Neadoptarea acestor prevederi va duce la introducerea de noi restrictii de viteza, la aparitia de noi puncte periculoase, ceea ce va conduce la cresterea timpilor de mers si a intarzierilor neacoperite in graficul trenurilor", se arata in nota de fundamentare. Banii inapoi In urma punerii in functiune a tronsoanelor de cale ferata modernizate de pe coridorul IV paneuropean (Constanta-Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Lugoj-Timisoara-Arad-Nadlac) viteza de circulatie a crescut, teoretic, de la 120 km/h la 160 km/h, fapt ce impune o verificare si o intretinere mult mai exigente. Sumele necesare intretinerii cailor ferate pe aceste zone sunt foarte mari, iar in anii urmatori se vor pune in functiune si alte sectoare de cale ferata aflate pe coridoarele paneuropene. Dar, in conformitate cu prevederile UE, Romania si CFR trebuie sa faca dovada asigurarii resurselor financiare pentru mentenanta cel putin 5 ani de la data punerii in functiune a tronsoanelor respective, dupa care se face un audit al obiectivului respectiv, inclusiv a vitezei de circulatie, drept pentru care exista riscul ca Romania sa fie obligata sa plateasca contravaloarea lucrarilor de modernizare din cauza neasigurarii vitezei de baza, adica 160 km/h. In lipsa fondurilor necesare, "CFR" nu va putea intretine, la parametrii stabiliti prin constructie, aceste tronsoane, ceea ce va duce la pierderea garantiei si a introducerii de restrictii de viteza, pentru a nu se produce evenimente feroviare. "Consideram ca scaderea vitezei de circulatie pe tronsoanele deja reabilitate sau pe cele care se vor reabilita in viitor, datorate lipsei resurselor financiare, este o mare greseala, in conditiile in care Romania a cheltuit si va cheltui miliarde de euro pentru reabilitarea si modernizarea acestor linii", precizeaza oficialii de la CFR, in proiectul supus dezbaterii. Liberalizarea bate la usa Operatorii de transport feroviar din statele membre ale Uniunii Europene vor avea, incepand cu 1 ianuarie 2010, dreptul de acces la infrastructura feroviara din Romania in scopul furnizarii unui serviciu de transport feroviar international de calatori. Pe parcursul derularii serviciului de transport feroviar international de calatori, acestia au dreptul sa imbarce calatori din orice statie situata pe ruta internationala respectiva si sa ii debarce in alta statie, inclusiv in statii situate pe teritoriul aceluiasi stat. In cazul in care ponderea transportului feroviar international de calatori constituie mai mult de jumatate din cifra aferenta fluctuatiei calatorilor clienti ai operatorilor de transport feroviar, dreptul de acces la infrastructura feroviara se acorda incepand cu 1 ianuarie 2012.

Pagina realizata de Carmen POPESCU