Pentru refacerea Asezamintelor Coltea, batrana ctitorie a lui Mihai Cantacuzino, Guvernul Romaniei, prin doua hotarari, una din octombrie 1999 si cealalta din iulie 2002, a pus la bataie aproape 95 de milioane de euro, prin garantarea unui credit extern de catre Ministerul Finantelor in beneficiul Ministerului Sanatatii. Banii s-au dus pe apa Sambetei, iar o cladire din patrimoniul arhitectonic, care a fost "omisa" de pe lista monumentelor protejate, a fost facuta praf. Pentru derularea acestui mare proiect, s-a decis alegerea prin achizitie publica dintr-o singura sursa. Conducerea de atunci a Ministerului Sanatatii, reprezentata de avocatul udemerist Hajdu Gabor, a hotarat ca "sursa" cea mai buna ar fi FA Siemens AG Austria, o filiala vieneza a colosului multinational Siemens. De aceeasi parere a fost si succesoarea lui Gabor in fotoliul de ministru al Sanatatii, doctorita Daniela Bartos. La fel au gandit si urmasii lor in fotoliul ministerial, de la pesedistii Blanculescu si Branzan, pana la liberalul Eugen Nicolaescu. Numai ca din toamna lui 1999 si pana acum, timp de noua ani, s-a construit foarte putin. Dar Ministerul Sanatatii a achitat zeci de milioane de euro catre AF Siemens AG Austria. 15 milioane de euro pe rapoarte Intre timp, s-au schimbat si firmele subcontractoare, grupul Siemens ramanand in fruntea bucatelor, ca antreprenor general. Mai mult, austriecii au primit aprobarea autoritatilor romane pentru demolarea Policlinicii Coltea, aflata in incinta Asezamantului, de pe strada Slanic. Intregul proiect prevedea consolidarea si restaurarea corpurilor vechi ale spitalului, modernizarea si dotarea cu aparatura medicala, precum si extinderea corpurilor noi. De asemenea, in proiect era inclusa si refacerea Bisericii Coltea, pentru care era prevazuta suma de 1,28 milioane de euro. Cum a fost refacut spitalul, se poate observa cu ochiul liber. Iar refacerea Bisericii Coltea nici acum nu este gata, chiar daca s-au virat bani cu nemiluita in conturile Siemens. Spre exemplu, din investigatiile specialistilor fostei Directii de Politie Economico-Financiara din Inspectoratul General al Politiei rezulta ca s-au facut plati de milioane de euro fara finalizarea sau receptionarea vreunei etape practice din contract. Astfel, in conturile firmei FA Siemens AG Austria s-au dus, numai sub semnaturile pesedistei Daniela Bartos si ale altor cateva persoane din conducerea ministerului, urmatoarele sume: in perioada 21.12.2000 - 12.01. 2001 - suma de 4.561. 544 de euro, repre�zentand "avans si prima de acoperire a riscului"; in perioada 12.01.2001 - 14.01. 2002 - 7.005.577 euro, reprezentand alta "prima de acoperire a riscului" si "planifi�carea noii locatii din cadrul Spitalului Coltea"; in perioada 01.12.2000 - 01.03 2003, s-au platit alti 3.181.136 de euro, in contul altor contracte. Pentru aproape toate aceste sume, firma FA Siemens AG Austria a compus niste asa-numite "rapoarte de progres", mai pe romaneste situatii de lucrari, despre care specialistii au spus ca nu sunt reale cu situatiile din teren. Asadar, aproape 15 milioane de euro s-au platit pentru "rapoarte de progres"nereale, pentru diverse "prime de acoperire a riscurilor", "avansuri", "taxe de consultanta", "comisioane", "dobanzi"si alte asemenea gaselnite pentru scurgerea banilor din bugetul Sanatatii. Din pacate, se pare ca din cauza intereselor politi�cienilor care s-au perindat la guvernare din 1999 incoace, nimeni n-a vrut sa stopeze afacerea Coltea". Iar investi�ga�tiile politiei dar si ale altor controlori si auditori au fost stopate. Contabilitate vraiste Si Curtea de Conturi a Romaniei (CCR) a descoperit mari nereguli financiare in derularea proiectului Coltea-Siemens. Astfel, in urma controalelor efectuate de CCR la Ministerul Sanatatii si Familiei in perioada septembrie-octombrie 2003, controlorii Curtii sunt categorici: "S-a evidentiat efectuarea unor plati prin CitiBank International PLC-Londra (Agentia Europeana de Acordare a Imprumuturilor), din creditul obtinut, dar la Ministerul Sanatatii si Familiei nu s-au gasit documentele originale si nici o evidenta contabila care sa inregistreze situatia tragerilor de credite, a platilor livrarilor, a rambursarilor de credite si a platilor de dobanzi si comisioane aferente creditului." Si peste aceste rapoarte ale Curtii de Conturi s-a asternut praful. Demolare degeaba Intre timp, austriecii au primit binecuvantarea autoritatilor romane pentru demolarea vechii Policlinici Coltea, de pe strada Slanic. Chiar daca in nici una dintre cele doua hotarari de Guvern, 850 din 18 octombrie 1999, semnata de premierul Radu Vasile, si 783 din 25 iulie 2002, data de premierul Adrian Nastase, nu se face vreo referire la demolare. Spre edificare, iata ce prevede articolul 1 al HG 783/2002: "Art. I. - Hotararea Guvernului nr. 850/1999 privind aprobarea unei achizitii publice dintr-o singura sursa de catre Ministerul Sanatatii, in vederea consolidarii, moder�nizarii si dotarii Spitalului Clinic Coltea si refacerii Bisericii Coltea si pentru aprobarea garantarii de catre Ministerul Finantelor a unui credit extern pentru realizarea acesteia, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 22 octombrie 1999, se modifica dupa cum urmeaza: 1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins: "Art. 1. - Se aproba achizitia publica dintr-o singura sursa, respectiv de la firma FA Siemens AG Austria, de catre Ministerul Sanatatii si Familiei pentru realizarea urmatoarelor obiective: a) refacerea Bisericii Coltea; b) consolidarea si restaurarea corpurilor vechi ale spitalului, apartinand patrimoniului national; c) modernizarea si dotarea cu aparatura medicala a Spitalului Clinic Coltea situat in municipiul Bucuresti, bd I.C. Bratianu nr. 1, sectorul 3. Costurile afe�rente proiectarii, consolidarii, restaurarii, modernizarii si dotarii cu aparatura medicala sunt in valoare de 61,490 milioane euro; d) extinderea Spitalului Clinic Coltea prin construirea unei noi cladiri situate in municipiul Bucuresti, bd Marasti nr. 63, sectorul 1. Costurile aferente proiectarii, constructiei si dotarii extinderii Spitalului Clinic Coltea sunt in valoare de 32,849 milioane euro. Predarea aferenta intregului complex se face conform uzantelor internationale, <<la cheie>>." Asadar, in nici o hotatare nu se pomeneste despre vreo demolare. Negoita nu poate, Iorgulescu nu stie Liviu Negoita (foto), primarul sectorului 3, cel acuzat ca ar fi contribuit la demolarea cladirii istorice a Policlinicii Coltea prin eliberarea autorizatiei de constructie ne-a declarat ca el nu putea sa nu aprobe demolarea policlinicii. Motivul invocat de cel mai bun primar PD-L este ca "dosarul era complet, adus de reprezentantii Ministerului Sanatatii cu toate aprobarile si documentele necesare care atestau ca edificiul nu este monument istoric si nu se afla pe lista celor protejate. Daca nu as fi eliberat autorizatia, as fi fost dat in judecata si plateam de nu ma vedeam!". ZIUA l-a contactat telefonic si pe Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii, care ne-a declarat ca nu stie despre ce este vorba si ca are nevoie de timp pentru a se documenta, dupa care ne-a inchis telefonul. Iar ministrul Eugen Nicolaescu nu a putut fi contactat, in ciuda repetatelor apeluri. Ambele dialoguri le puteti asculta pe www.ziua.net. Lucratura lui Ghita Demolarea Policlinicii Coltea trebuie incheiata pana pe 28 octombrie 2008, conform autorizatiei de demolare nr. 1488 din 1 martie 2006, emisa de Primaria sectorului 3. Antreprenorul general este Siemens AktienGesell�schaft Osterreich, iar subantre�prenori sunt firmele Siemens Building Technologies (austriaca), Bautech General Construct SRL (roma�neasca) si Vamed Standorten�wicklung und Engineering GmbH & Co Kg (austriaca). Cei care lucreaza efectiv la demolarea Policlinicii Coltea sunt muncitorii firmei Bautech. Aceasta firma, infiintata in februarie 2007, a pus mana pe contractul cel gras de la Siemens datorita faptului ca cei doi actionari, Gunter Klade si Nicolae Ghita, sunt cetateni austrieci si au lucrat mult timp in grupul Siemens. In perioada documentarii noastre, cand am fotografiat si filmat demolarea istoricului edificiu (care poate fi vizionata pe www.ziua.net), am surprins si cum doi muncitori de pe santierul demolarii des�prindeau de pe partea de sus a cladirii o frumoasa si valoroasa stucatura exterioara.

Pagina realizata de Marian GHITEANU