Sorin ROSCA STANESCU 

E clar ca "legea Voiculescu" este o nedreptate pentru proprietari. Iar pe termen mediu si lung, prin efectele ei, este o nedreptate si pentru chiriasii deveniti proprietari. Nu stiu ce va face Curtea Constitutionala. Daca va aproba aceasta lege, atunci e de rau. Dincolo de aspectul moral, consecintele din directia Curtii Europene a Drepturilor Omului vor fi devastatoare. Dar daca va decide Curtea Constitutionala, asa cum ar fi normal, ca legea trebuie aruncata la cosul de gunoi al istoriei, atunci demersul pe care il fac acum va avea sens. Si poate ca are consistenta. Exista o solutie. Pentru a taia nodul gordian. Pentru a incheia o pace istorica. Intre cetateni ai Romaniei care, in mod natural, sunt aliati. Si care au fost pusi de regimul comunist si regimul neo-comunist in situatia de a se razboi. Cum sa-i impacam pe fostii chiriasi, deveniti proprietari si pe vechii proprietari, respectand, in acelasi timp, Constitutia Romaniei si legile care stabilesc regimul proprietatii in Uniunea Europeana? Cum poate fi trasa linia si unde, pentru a pune capat discordiei? Mai intai avem ceva de facut cu legea exproprierii. Nu am vazut niciunde in lume autostrazi care serpuiesc, pentru a proteja unele proprietati. Si in America si in Europa Occidentala, autostrazile sunt drepte. Este o parte a infrastructurii nationale care prezinta, evident, o importanta mai mare decat interesul unei persoane, indiferent care ar fi acesta. Si indiferent cine ar fi persoana. Este exceptia care confirma regula. Regula este ca interesul cetateanului este suveran. Ca si dreptul acestuia. Iar exceptia este ca, atunci cand interesul national o cere - infrastructura fiind una dintre aceste situatii - interesul unui mic grup de cetateni trebuie sacrificat, ca de altfel si principiul, in favoarea majoritatii. Asa se construiesc autostrazile pretutindeni in lume. Persoanele a caror proprietate - terenuri, case sau societati comerciale - este expropriata primesc o justa despagubire. Din secunda in care se ia aceasta decizie, autostrada merge inainte, indiferent daca cetateanul lezat accepta despagubirea sau o contesta in instanta. In cele din urma, instanta poate hotari ca despagubirea este corecta sau mareste cuantumul acesteia dar, intre timp, in folosul intregii comunitati, lucrurile merg mai departe. La noi, legiuitorul a fost las. Din acest motiv, terenul nu poate fi expropriat pana cand nu se termina procesul. Iar consecinta e ca nu avem autostrazi. Daca schimbam legea exproprierii, putem rezolva si raportul noi proprietari - vechi proprietari. Pentru ca, in interes national, putem taia nodul gordian, putem lua decizii, putem expropria si putem plati despagubiri. Putem savarsi o veritabila revolutie, respectand drepturile cetatenesti si legislatia europeana. O a doua conditie este sa facem ceva cu Fondul Proprietatea. Am vazut ca, indiferent cum, aceasta istorie a despagubirii, a proprietarilor ori a chiriasilor trece inevitabil prin Fondul Proprietatea. Dar Fondul Proprietatea nu este inca pus pe Bursa. In acest moment, punerea pe Bursa a "fabricilor si uzinelor" aruncate in Fondul Proprietatea ar fi periculoasa, data fiind criza mondiala a sistemului financiar-bancar. Dar conjunctura se schimba. Si trebuie sa fim pregatiti pentru schimbare. Cum? Mai intai este necesara o operatie de chiuretaj. Sebastian Vladescu se pregateste sa dinamiteze acest Fond in valoare de miliarde de euro, prezentand la Guvern un caiet de sarcini cu dedicatie. Cine va castiga si administra, in viitor, Fondul? Va spun inca de pe acum, ca sa existe proba ca nu-l acuz degeaba pe demnitarul roman. Dedicatia este in favoarea lui Erste Bank. Cu care Vladescu este bara-bara. Iar bomba va exploda chiar miercuri, in sedinta de Guvern. Cand Vladescu il va transforma pe Tariceanu in baba-oarba. Asupra Fondului Proprietatea voi reveni. Saptamana viitoare. Dar daca va exista vointa clasei politice de a reglementa cinstit listarea pe Bursa a Fondului Proprietatea, va putea fi rezolvat, in interes national, in interes public, si raportul chiriasi - proprietari.