Reglementarea prin care procurorii-sefi sunt numiti de CSM si nu de catre prese�dinte este neconstitutionala, au decis ieri magistratii Curtii Constitutionale (CC) sesizati de parlamentarii democrat-liberali. Senatorii au facut aceasta schimbare in ciuda avertismentelor Comisiei Europene si, mai ales, dupa ce mandatul lui Daniel Morar (foto) in fruntea DNA a expirat. Pentru ca Morar sa nu mai fie sef al DNA, senatorii au facut o lege, declarata ieri neconstitutionala, iar minis�trul Justitiei a propus-o ca procuror-sef al DNA pe Monica Serbanescu. Aceasta a primit, insa, aviz negativ de la CSM. Morar asigura in prezent interimatul la DNA. "Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a constatat ca legea este neconstitutionala, intrucat varianta adoptata de Senat, in calitate de Camera deci�zionala, a fost data cu incal�carea normelor constitutionale referitoare la procedura de legiferare, in sensul nerespectarii principiului constitutional al bicameralismului Parlamentului Romaniei", se arata intr-un comunicat al Curtii Constitutionale. Astfel, prin decizia de ieri, procurorii sefi vor fi numiti de seful statului la propunerea Ministerului Justitiei, asa cum se prevedea pana in 16 septembrie cand senatorii au decis ca numirea se face de catre CSM. Modificarea legii viza procedura de numire in functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, respectiv procedura de revocare din aceste functii de conducere. Imediat dupa decizia Senatului, PD-L a contestat la CC legea, motivand ca exista "elemente clare de neconstitu�tionalitate". Si Comisia Europeana a avertizat insistent Romania pe aceasta tema, amintind ca tara noastra s-a angajat sa nu modifice procedura de numire si revocare a procurorilor sefi. "O exagerare sanctionata" CSM a refuzat sa comenteze decizia Curtii, multumindu-se doar sa precizeze ca se va supune deciziei. Liderul PD-L Emil Boc a spus insa ca prin admiterea contestatiei depuse de partidul pe care il reprezinta CC si-a reconfirmat "statutul de garant al legalitatii constitu�tionale". "Decizia CC arata ca PDL este singurul partid care lupta impotriva coruptiei, de asemenea, este o decizie care da o palma celor 322 care doreau sa scoata presedintele Romaniei din procesul de numire a procurorilor", a sustinut liderul PD-L. Si presedintele Camerei Deputatilor Bogdan Olteanu a salutat decizia CC, precizand ca modificarea statutului judecatorilor si procurorilor a fost o "exagerare"care prin decizia luata ieri a fost sanctionata. "Constitutia prevede in mod explicit numirea procurorilor de catre presedinte. Putem discuta daca propunerea sa o faca ministrul Justitiei sau CSM, dar formalitatea de numire trebuie sa ramana la presedinte in actualul regim constitutional", a sustinut Olteanu. Liderul PSD Mircea Geoana a declarat ca hotararea Curtii trebuie respectata, dar a subliniat ca aceasta nu rezolva problema influentei politicului in justitie. "Din punctul nostru de vedere drumul anevoios al asigurarii unei independente reale a justitiei de factorul politic este departe de a fi incheiat", a afirmat Geoana. In schimb, pur�tatorul de cuvant al PC Bogdan Ciuca a anuntat ca asteapta cu interes motivatia Curtii si a apreciat ca procedura in care CSM avea un rol hotarator in numirea procurorilor reprezenta modul prin care "rolul politicului era scos in afara jocului, ceea ce era un lucru sanatos". Avertismentul CE Comisia Europeana a criticat decizia Senatului de schimbare a procedurii, pentru ca unul dintre obiectivele asumate de Romania la data aderarii era tocmai mentinerea procedurii de numire si revocare a procurorilor sefi. Motiv pentru care premierul Tariceanu a avut la inceputul acestei luni o discutie la Bruxelles, cu presedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso pe acest subiect. "Dupa parerea mea, politic nu era momentul, mai ales cat acest mecanism este inca in derulare, ca Parlamentul sa intervina cu o modificare legislativa care sa ridice anumite semne de intrebare. Din punct de vedere al Guvernului, aceasta chestiune nu a fost oportuna", a admis Tari�ceanu, la finalul discutiilor de la Bruxelles. (I.C.)

Irina CHIROIU