Oamenii de stiinta, si nu numai, au incercat dintotdeauna sa prefigureze viitorul rasei umane. In timp ce unii sunt de parere ca ne vom transforma intr-un soi de super-fiinte, altii cred ca aventura umana a evolutiei se apropie de sfarsit. Un genetician renumit pe nume Steve Jones, de la University College din Londra, este convins ca fortele care influenteaza procesul evolutiv, printre care selectia naturala si mutatiile genetice, nu mai joaca un rol vital in destinul umanitatii. Astfel, peste un milion de ani, oamenii nu vor diferi cu mult de cei de acum. Dupa cum spuneam si mai sus, evolutia este determinata de selectie naturala si mutatii. Acestea din urma genereaza particularitati, care, daca se dovedesc a fi benefice, imprima competitivitate indivizilor. In contextul in care batalia pentru supravietuire se ascute, competitia vitala devenind stringenta, selectia naturala decide finalul. De-a lungul istoriei, rasa umana s-a confruntat cu diverse molime si situatii de criza. Fiecare dintre acestea a avut rolul de a intari anumiti indivizi cu scopul unic de a supravietui. Oamenii au supravietuit epidemiilor de ciuma gratie unei mutatii genetice care le-a permis acest lucru. In acest context, lumea moderna, cu incalzire centralizata si mancare semi-preparata, nu pare sa aiba foarte multe de oferit in privinta "egalitatii de sanse" genetice. Un alt factor care determina incetinirea procesului evolutiv este cresterea mediei de varsta la care barbatii aleg sa devina parinti (lichidul seminal care serveste actului de procreere se deterioreaza odata cu trecerea timpului). De asemenea, si consangvinitatea pune piedici serioase in calea evolutiei - numai in Marea Britanie, o singura casatorie din 50 are loc intre membri din grupuri etnice diferite. (A.R.)