Criza financiara care a lovit SUA si cuprinde acum si Europa vine pe fondul recesiunii si va afecta si Romania. Exporturile romanesti depind de Europa in proportie de 70%. In Spania s-au construit 2,5 milioane de apartamente in ultimii ani desi s-au vandut doar 1,2 milioane. Locurile de munca ale romanilor din peninsula Iberica ar putea astfel disparea. In Romania, deficitul de cont curent se va agrava prin reducerea exporturilor si a investitiilor straine. Romanilor inca nu le pasa. Cetatenii cumpara in rate, firmele contracteaza leasing-uri la masini de lux, iar guvernul arunca banii cu lopata in scopuri electorale. (George SCARLAT) Belgia, Olanda si Luxemburg au nationalizat partial grupul financiar-bancar olandezo-belgian, Fortis, si au decis sa-i acorde garantii de peste 11 miliarde de euro (16 miliarde de dolari) pentru a-l salva de la faliment, informeaza Agerpres. Potrivit primului ministru belgian Yves Leterme, planul de salvare arata ca garantiile au fost acordate in urma discutiilor dintre cele trei tari, Uniunea Europeana si oficialii bancilor centrale. Aceasta afacere va forta banca, cu sedii centrale atat la Bruxelles cat si in orasul olandez Utrecht, sa vanda o parte semnificativa din actiunile detinute la banca olandeza ABN Amro, pe care a preluat-o partial anul trecut. La randul sau, ministrul olandez de Finante, Wouter Bos, a aratat ca lipsa increderii investitorilor in Fortis este nejustificata. Potrivit planului de salvare, Belgia va investi 4,7 miliarde de euro (6,88 miliarde de dolari), iar Olanda - patru miliarde de euro (5,86 miliarde de dolari) in operatiunile bancare ale Fortis din cele doua tari. In schimb, ambele vor detine cate 49 de procente din filialele bancii din aceste tari. Luxemburg va investi 2,5 miliarde euro (3,6 miliarde de dolari) in operatiunile bancii din tara, tot in schimbul unei participatii de 49% din filiale. Presedintele Fortis, Maurice Lippens, va fi fortat sa demisioneze si va fi inlocuit de un candidat din afara companiei, a precizat Leterme. Potrivit sefului bancii centrale din Olanda, Nout Wellink, criza financiara din SUA este vinovata partial de problemele Fortis. Comisia Europeana este increzatoare ca planul guvernelor belgian, olandez si luxemburghez de nationalizare partiala a gru�pului bancar Fortis, respecta regulile UE in materie de con�curenta, a declarat Jonathan Todd, purta�torul de cuvant al comisarului european pentru concurenta. "Pana in prezent, autoritatile natio�nale din Belgia, Olanda si Luxemburg au ascultat ce a spus Comisia, asa ca nu avem niciun motiv sa credem ca masurile pe care le vor comu�nica Comisiei nu vor fi acceptabile din perspectiva ajutoarelor de stat", a declarat Todd. Banca franco-belgiana Dexia a anuntase ieri dupa-amiaza ca va fi convocat Consiliul de Admi�nistratie exceptional al bancii, pentru a analiza situatia financiara internationala. Actiunile grupului bancar si de asigurari franco-belgian Dexia SA au scazut luni dimineata cu 29% la bursa. Alta nationalizare In acelasi timp, banca ipotecara Bradford&Bingley din Marea Britanie a fost si ea nationalizata de catre guvernul britanic. Tre�zoreria a anuntat ieri ca va pre�lua creditele bancii, in valoare de 50 miliarde de lire sterline (91 miliarde de dolari) pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar al tarii. De asemenea Trezoreria va cheltui 18 miliarde de lire sterline (33 miliarde de dolari) pentru a facilita van�zarea depozitelor persoanelor fizice si reteaua de sucursale ale Bradford & Bingley, bancii spaniole Santander. Bradford & Bingley este a doua banca brita�nica care ajunge in proprietatea statului in acest an, dupa natio�nalizarea bancii Northern Rock, in luna februarie. Proiectele imobiliare au atras falimentul Nici Germania nu sta foarte bine la capitolul criza. Banca germana Hypo Real Estate a fost salvata in ultimul moment de la faliment de un consortiu bancar care a imprumutat institutia cu sumele necesare pentru a-si rezolva problemele finan�ciare cu care se confrunta, potrivit Reuters. Anterior, surse anonime declarau ca Hypo Real Estate discuta cu autoritatile de reglementare bancara din Germania si cu Ministerul Finantelor pentru a gasi o solutie pentru problemele sale. Hypo Real Estate care imprumuta bani pentru proiecte imobiliare, ia in considerare vanzarea activelor pentru rezolvarea problemelor financiare cu care se confrunta. Blocaj pe pietele financiare In urma anuntului nationalizarii acestor doua banci europene, pietele monetare internationale au ramas blocate. Totodata aceasta veste a contrabalansat optimismul generat de faptul ca planul guvernului SUA de sustinere a sectorului financiar este pe punctul de a fi aprobat. Principalele burse europene inregistrau o scadere accentuata ieri la pranz pe fondul declansarii procedurilor de faliment la banca americana de investitii Lehman Brothers, transmite AFP citat de Agerpress. Bursa de la Londra era in scadere cu 5,23%, cea de la Frankfurt cu 4,33%, bursa de la Paris cu 5,60%, Madridul cu 4,92%, Milano - 4,41% si Zurich - 5,01%. Miscarea de recul de pe bursele europene a fost precedata de o scadere puternica pe pietele bursiere asiatice (in afara de bursele de la Tokyo si Hong Kong inchise ca urmare a unor sarbatori). Banca Centrala Europeana (BCE) a injectat luni 30 de miliarde de euro pe pietele monetare din zona euro pentru a calma tensiunile legate de anuntarea falimentului Lehman Brothers, cea de-a patra banca de investitii din SUA. Similar, Banca Angliei a injectat si ea cinci miliarde de lire sterline (aproximativ 9 miliarde de dolari sau 6,4 miliarde euro), in timp ce Swiss National Bank a informat ca va furniza lichiditati "intr-o maniera flexibila si gene�roasa". Banca elvetiana nu a dat publicitatii valoarea ofertei. Sindicalistii critica imprudenta speculantilor Criza financiara trebuie sa reprezinte "o cotitura" si sa determine "o schimbare totala" a modului de functionare a lumii financiare, este de parere Confederatia Europeana a Sindicatelor (CES), relateaza AFP, citat de Agerpres. "Modelul dominant de capita�lism financiar este pe punctul de a se prabusi", este de parere CES. Potrivit acestora, economia europeana traieste cu temerea de a fi lovita de tsunami-ul financiar care vine din partea cealalta a Atlanticului, in pofida unei soliditati relative, pana in prezent, a "zonei euro". Confederatia este de parere ca, de acum inainte, injectarile de bani publici in institutiile financiare sa aiba loc cu conditia sa existe un control public si o schimbare fundamentala de comportament. "Un lucru trebuie sa fie foarte clar. Aceasta criza a fost provocata de aviditatea si imprudenta Wall Street-ului, Londrei si a altor principale piete financiare. Marii patroni au autorizat speculatii pe scara larga pentru investitii din care ei nu intelegeau mare lucru", a estimat CES. 700 de miliarde pentru Wall Street Dupa o saptamana de negocieri si discutii intense, planul administratiei Bush, in valoare de 700 de miliarde de dolari, destinat salvarii sistemului bancar din Ame�rica, urma sa fie votat aseara de Camera Reprezentantilor. In paralel, autoritatile americane au anuntat preluarea bancii Wachovia de catre gigantul Citigroup. Planul administratiei Bush va permite guvernului sa preia un numar urias de bunuri devalorizate de la companiile aflate sub mari presiuni finan�ciare, in speranta deblocarii creditelor inghetate. Dupa ce va trece de Camera Reprezen�tantilor, textul, contestat inca de la inceput, urmeaza sa fie votat, maine, si de Senat. Este cea mai importanta interventie guvernamentala americana pe pietele financiare de la ma�rea recesiune din 1929 incoace. Presedinta Camerei Reprezen�tantilor, Nancy Pelosi, a denuntat insa unele prevederi ale planului propus de Casa Alba, apreciind textul trimis spre votare drept "inacceptabil". Pelosi a precizat insa ca planul a fost modificat de Congres. "Am trimis un mesaj pe Wall Street - distractia s-a terminat", a spus Pelosi, informeaza CNN. Ea a adaugat insa ca "democratii au insistat ca este foarte necesar sa salvam Wall Street, pentru ca trebuie sa protejam poporul american de criza de pe Wall Street". Auto�ritatile americane au anuntat ieri si preluarea bancii Wachovia de catre gigantul Citigroup, care va absorbi pana la 42 miliarde de dolari din datoriile Wachovia.

Pagina realizata de Florin BARBUTA si Luciana POP