In Romania anului 2008, in care pedeapsa cu moartea a fost abolita din 1990, inca mai exista cetateni condamnati la moarte, prin sentinte ramase definitive si executorii. Chiar daca acestea nu sunt puse in aplicare, Constantin Rauta, cetatean american de nationalitate romana, este singurul caz de condamnare la moarte din perioada regimului comunist, care nu a fost inca anulata de Justitie, datorita unor imprejurari inexplicabile pentru un stat civilizat. Azi, la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, inginerul Rauta si avocatul sau, maestrul Catalin Dancu, vor incerca, printr-o cerere de revizuire, sa anuleze sentinta capitala data in septembrie 1974, la ordinul fostei Securitati. Constantin Rauta a lucrat in anii '70 ca inginer la IPROCHIM Bucuresti si la Ministerul Chimiei - sector controlat de "academiciana de renume mondial" Elena Ceausescu si fosta Securitate din imediata ei subordine. Ca si orice alt sector economic strategic, si sectorul chimic se afla sub controlul fostei Directii de Informatii Externe (DIE), din cadrul fostei DSS (Departamentul Securitatii Statului). A fost motivul pentru care DIE l-a conditionat pe Constantin Rauta sa accepte sa devina colaborator al acestui serviciu, daca vroia sa i se permita sa plece la studii in strainatate. Rauta a acceptat numele conspirativ "Calin" si a promis ca atat timp cat se va afla in strainatate va indeplini misiuni de spionaj pentru DIE. Ba a si fost instruit pentru executarea unor astfel de misiuni "anti-NATO". Constantin Rauta a plecat initial in Italia, unde primise o bursa UNESCO, dar in realitate nu a facut nimic din toate acestea, motiv pentru care a fost adus sub escorta in Romania si anchetat pentru "pactizare cu dusmanul". Misiune la Washington Nu s-a putut produce vreo dovada impotriva lui, si s-a considerat ca nu a fost instruit corespunzator, astfel incat, dupa o noua prelucrare "tovaraseasca", Rauta a fost trimis de DIE, in interes de serviciu, in SUA, in noiembrie 1973, pentru pregatirea vizitei lui Nicolae Ceausescu la Casa Alba. I s-a dat si grad de ofiter, desi nu absolvise niciodata vreo scoala militara, pentru ca regula de atunci era ca toti lucratorii DIE trebuiau sa aiba grad. Cum a ajuns insa pe teritoriu american, Rauta a cerut azil politic si a trimis Ambasadei RSR din Washington costul biletului de avion si contravaloarea diurnei primite: 100 de dolari. Timp de sase ani dupa acest eveniment, sotia si copilul lui Rauta au fost tinuti in tara ca ostateci de catre Securitate, iar impotriva "fugarului" s-a ordonat o misiune de asasinare, care a eseuat in 1988, pe strazile capitalei ame�ricane. Rauta a revenit in tara in februarie 1990, primind un nou pasaport de cetatean roman. Abia in 1995, cand a incercat sa-si recupereze la Judecatoria Sectorului 6 apartamentul ce ii fusese confiscat de fostul regim, a aflat ca masura confiscarii a fost dispusa ca urmare a unei sentinte prin care fusese condamnat la moarte. Sentinta 133 Sentinta de condamnare la moarte nr. 133 din 02.09.1974 a fost pronuntata in lipsa, de Tribunalul Militar Bucuresti, Rauta fiind condamnat pentru "tradare prin ajutarea unor puteri straine, transmiterea de secrete de stat, dezertare si refuzul de a se inapoia in tara", plus confiscarea totala a averii. In fapt, Rauta sustine ca a fost facut cu forta ofiter al DIE si apoi determinat sa promita ca va colabora cu acest serviciu, fara insa sa indeplineasca vreodata aceste promisiuni. Regimul comunist a considerat insa ca Rauta trebuia eliminat, la fel cum avea sa procedeze in 1978 si cu generalul Ion Mihai Pacepa, fostul adjunct al sefului DIE, care s-a refugiat si el in SUA, producand un adevarat cutremur in fosta Securitate. Recurs respins in 2006 In 2006, Rauta avea sa aiba parte de o noua surpriza. A aflat ca i-a fost retrasa si cetatenia romana, ca urmare a unui decret al Frontului Salvarii Nationale, emis in martie 1990 de catre Ion Iliescu. Cu toate ca intrase si iesise de multe ori din tara, cu pasaport romanesc, fara ca cineva sa-l atentioneze ca ar fi ceva in neregula. In toata perioada cat s-a aflat in SUA, Constantin Rauta a lucrat ca inginer la NASA, ca specialist la FBI si alte institutii americane cunoscute. Desi Rauta a solicitat in repetate randuri autoritatilor romane (Guvernului si Ministerului Justitiei) sa intreprinda demersurile necesare anularii sentintei de condamnare la moarte, nu s-a facut nimic in anii cand recursurile extraordinare si apoi cele in anulare mai erau permise de lege. Perioada in care s-au casat zeci de hotarari de condamnare la moarte emise la ordinul fostei Securitati, inclusiv sentinta de condamnare la moarte a generalului Ion Mihai Pacepa, care a fost anulata la 7 iunie 1999 de catre instanta suprema. Culmea, Rauta a avut la un moment dat sansa reabilitarii, in ianuarie 2007, cand Procurorul General al Romaniei i-a promovat un recurs in interesul legii, motivat de faptul ca in toate celelalte cazuri de condamnare la moarte, acestea au fost anulate de instante. Inexplicabil insa, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au respins recursul in interesul legii, considerand ca, procedural, Rauta trebuie sa ramana cu condamnarea la moarte. Cazul lui Constantin Rauta a devenit unic in Romania, fiind mentionat in vestitul "Raport Tismaneanu", drept unicul caz de condamnare la moarte dictata inainte de 1990, care nu a fost anulata. Rauta cere daune morale de 18 milioane de euro Azi, la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, Constantin Rauta, insotit de avocatul sau, Catalin Dancu (foto), din Baroul Bucuresti, va incerca sa obtina anularea sentintei capitale, prin admiterea cererii de revizuire formulate si, de asemenea, achitarea pentru toate capetele de acuzare, inclusiv anularea masurii confiscarii totale a averii. Cererea de revizuire este bazata pe prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, dar si pe o serie de prevederi din dreptul intern. In paralel cu actiunea penala, Constantin Rauta mai are pe rolul Curtii de Apel Bucuresti si o actiune civila, prin care a chemat Statul Roman in judecata, prin Ministerul Finantelor, in care solicita restituirea proprietatilor confiscate abuziv si acordarea de daune morale in valoare de 18 milioane euro. Despre aceste demersuri, avocatul Catalin Dancu, care a fost si aparatorul generalului Pacepa, ne-a declarat: "Exact cum a spus generalul Pacepa, dupa finalizarea procesului sau de la Inalta Curte, ceea ce s-a intamplat dupa 1990 cu acest caz demonstreaza ca in Romania securistii controleaza inca institutii importante ale statului, inclusiv anumite instante. Sansele unei Romanii morale vor apare numai atunci cand va dispare generatia de fosti securisti care mai exista in anumite structuri".

Pagina realizata de Razvan SAVALIUC