Criza din Cuba Este o situatie in oglinda a "crizei rachetelor" din Cuba (1962), cand ne aducem aminte ce isterie s-a declansat in SUA la aflarea vestii ca URSS depoziteaza rachete balistice, care pot lovi SUA, pe insula lui Fidel Castro. Atat Varsovia, cat si Washingtonul au negat legatura intelegerii lor cu criza din Georgia. Negociatorul american, John Rood, a tinut sa afirme in fata presei: "Intelegerea nu are legatura cu situatia din Georgia." Purtatoarea de cuvant de la Casa Alba, Dana Perino, a fost si mai sibilinica: "Scopul instalarii scutului este de a proteja aliatii nostri europeni de amenintarile statelor de pe "axa raului" (Iran, Coreea de Nord). Condoleezza Rice a reiterat, la randul ei, ideea ca sistemul anti-racheta "Patriot" - care va fi desfasurat in Polonia (interceptoarele) si in Cehia (radarul) - este destinat sa contracareze amenintarile Iranului si Coreei de Nord. "Nicio legatura cu Rusia", a precizat Rice. Presedintele Poloniei, Lech Kaczynski, a declarat, si el, ca sistemul anti-racheta este pur defensiv. Afirmatiile acestea sunt, insa, contrazise de o serie de factori. Tratativele polono-americane s-au incheiat joi, 14 august 2008, la cateva zile dupa izbucnirea conflictului din Caucaz. A urmat o campanie virulenta anti-rusa a presedintelui Poloniei, Lech Kaczynski. Acelasi Kaczynski a aparut la Tbilisi - alaturi de Saakashvili - declarad: "Suntem aici ca sa luptam contra Rusiei.i Adevarata bomba a fost, insa, un articol din ziarul polonez, cu orientare conservatoare, "Gazeta Wyborcza", care arata, fara dubii, legatura intre plasarea in Polonia a scutului anti-racheta si criza din Georgia. Gazeta Wyborcza scrie: "Contrar versiunii oficiale, prezentate de primul-ministru Tusk si de Departamentul de Stat, razboiul din Georgia a jucat un rol-cheie in accelerarea negocierilor polono-americane asupra scutului anti-racheta. Razboiul din Georgia l-a impulsionat pe Tusk sa semneze imediat intelegerea." Primul-ministru Donald Tusk, a specificat ca a semnat intelegerea privind scutul anti-racheta, abia dupa ce SUA au dat asigurari ca vor sustine Polonia in caz de conflict cu Rusia. Ideea ca scutul anti-racheta, care va fi instalat dupa 2011, in Polonia si Cehia, este destinat apararii aliatilor est-europeni ai SUA, contra amenintarii rachetelor Iranului si Coreei de Nord, contrazice logica si bunul simt. Daca ar fi asa, mult mai logic ar fi ca sistemul anti-racheta "Patriot" sa fie instalat, cat mai rapid, in Turcia. Tara vecina cu Iranul, si nu in inima Europei. Despre amenintarea rachetelor Coreei de Nord asupra Europei, nici macar nu se poate comenta: rachetele nord-coreene ar trebui sa strabata jumatate de glob ca sa loveasca in Europa. Daca argumentele SUA contra Coreei de Nord ar fi reale, intrebarea este aceeasi: de ce nu se amplaseaza sistemul anti-racheta intr-o tara vecina Coreei de Nord? De ce tocmai in Europa, adica la mii de kilometri? Scutul anti-racheta, care va fi amplasat in Polonia si Cehia, se gaseste in schimb, la doar 114 mile de granita de vest a Federatiei Ruse. Argumentul SUA a starnit ironiile comentatorilor, amintind de "armele de distrugere in masa" ale lui Saddam Hussein, pretextul invaziei (fara acordul ONU), a armatei americane in Irak, in 2003. "Arme" negasite nici pana in ziua de azi, la peste cinci ani de la invazia americana. Mihail Gorbaciov - prezent la lucrarile lui "World Political Forum" din 2007, a declarat: "Milos Zeman, fostul prim-ministru ceh, mi-a marturisit ca nu vede nici o primejdie pentru Cehia din partea Iranului si ca, dupa el, desfasurarea sistemului anti-racheta vizeaza Rusia.i "Forta militara la scara globala" La 14 ianuarie 2006, in "Financial Times", ambasadoarea SUA la NATO - Victoria Nuland (fost consilier militar al vicepresedintelui Cheney) - declara ca SUA "doresc sa desfasoare o forta militara la scara globala, care sa opereze din Africa pana in Orientul Mijlociu, si mai departe." La 10 februarie 2007, la Conferinta pentru Securitate de la Munchen, Vladimir Putin a sustinut un discurs dur. El a criticat SUA pentru viziunea unei lumi unipolare, cu "un singur centru de autoritate, un singur centru de forta, un singur centru de decizie, intr-un cuvant, o lume cu un singur stapan, cu un singur suveran." Cu acea ocazie, Putin a precizat: "Planurile de expansiune ale sistemului anti-racheta in mijlocul Europei nu ajuta pe nimeni. Dimpotriva. Cine doreste, oare, sa declanseze cursa inarmarilor?" Colonelul Robert Bowman - director in "US Air Force Missile Defence Program" - recunostea ca desfasurarea sistemului anti-racheta in Europa de Est - la doi pasi de Rusia - reprezinta "veriga care lipsea pentru o prima lovitura nucleara." In plus, scutul anti-racheta din Polonia si Cehia - care urma sa protejeze "aliatii" SUA - nu acopera spatiul Romaniei, Bulgariei sau Greciei de un asa-zis "atac iranian" cu rachete. Rusia inconjurata Hauke Ritz a publicat in prestigioasa "Blatter fur deutsche und internationale Politik" - cea mai citita publicatie germana de politica externa - un studiu intitulat "Logica strategica a scutului anti-racheta". Ritz afirma ca desfasurarea in Polonia si Cehia a scutului anti-racheta american "nu este destinat sa intercepteze rachete iraniene". Ritz sustine ca Iranul nu dispune de rachete cu raza de actiune care sa ameninte Europa de Est. Si ii va lua mult pana sa dispuna de rachete cu raza atat de mare de actiune. Hauke Ritz subliniaza ca refuzul SUA la propunerea Rusiei de a amplasa sistemul anti-racheta la o baza comuna din Azerbaidjan - astfel ca rachetele iraniene sa fie stopate inca din start - este o dovada clara ca obiectivul real al scutului anti-racheta nu este, in nici un caz, Iranul, ci Rusia. "Faptul ca Statele Unite au respins propunerea rusa de compromis, permite sa se traga o singura concluzie: scutul anti-racheta este directionat nu impotriva Iranului, ci impotriva Rusiei. Acest aspect este dovedit de faptul ca si alte baze unde s-a desfasurat scutul anti-racheta, scutul plasat in preajma granitelor Rusiei. De exemplu, in AlasKa", scrie autorul. Hauke Ritz subliniaza ca desfasurarea scutului anti-racheta american la doar 114 mile de granita de vest a Rusiei, nu are legatura cu descurajarea unui atac nuclear - numita in epoca primului razboi rece "mutually assured destraction", prescurtat MAD - ci este o componenta esentiala a strategiei neoconservatoare a "primei lovituri nucleare". Devenita o adevarata obsesie pentru strategii neoconservatori ai Pentagonului. In acest sens, o dovada elocventa este retragerea SUA, in decembrie 2001, din "Tratatul ABM" (Anti-Ballistic Missile Treaty), incheiat de Nixon si BrejnEv in 1972. Tratat care interzice dezvoltarea si desfasurarea sistemelor anti-racheta. Cu acea ocazie, presedintele Bush anunta alocarea a 8 miliarde de dolari pentru construirea lui "National Missile Defence System". Scopul: apararea de un eventual atac "terorist", a teritoriului american. Putin a calificat retragerea SUA din "Tratatul ABM" drept "o mare eroare de calcul". Planul secret In iunie 2004, secretarul american al Apararii (din acel moment) - Donald Rumsfeld - semna un document clasificat "top secret", prin care SUA trecea la implementarea lui "Conplan 8022". "Conplan" este abrevierea pentru "Contingensy Plan", care ii da dreptul legal presedintelui SUA de a declansa "prima lovitura nucleara". Ca urmare a "Conplan 8022", SUA si-au desfasurat, in secret, rachetele purtatoare de ogive nucleare de tip ICBM (rachete balistice intercontinentale), si pe submarinele SSBN. Ritz scrie: "Semnificatia strategica a sistemului anti-racheta este, de fapt, interceptarea rachetelor pe care Moscova le va lansa, in urma primei lovituri nucleare americane." Si: "Sistemul anti-racheta este de aceea crucial pentru dezvoltarea strategiei primei lovituri nucleare americane impotriva Rusiei. Planul initial era de a instala zece interceptoare in Polonia. Dar o data sistemul desfasurat, numarul rachetelor interceptoare poate fi marit cu usurinta." Cum am aratat mai sus, deja alte 96 de rachete interceptoare "Patriot" vor fi livrate, suplimentar, Poloniei. Hauke Ritz se refera in articolul sau si la un material aparut in 2006, in cunoscuta revista americana "Foreign Affaires", material aparut sub titlul "The Rise of U.S. Nuclear Primacy". Ritz comenteaza: "Acest articol demonstreaza, foarte clar, fuctia pe care o are scutul anti-racheta: garantarea pentru SUA ca vor putea angaja prima lovitura nucleara, fara riscurile unor contralovituri, de riposta, ale Moscovei. Daca acest obiectiv va fi atins, atunci scutul poate fi folosit ca argument geopolitic." De aceea, generalul Anatoly Nagovitin - adjunct al sefului Marelui Stat Major rus - a declarat ca recenta intelegere polono-americana, privind desfasurarea scutului anti-racheta, la portile Rusiei, reprezinta un "act de agresiune" impotriva Federatiei Ruse. Nagovitin a avertizat Polonia ca se expune inutil unor contramasuri, dintre care nu este deloc exclus un atac nuclear, doar pentru apararea teritoriului SUA de contralovituri. "Polonia desfasurand sistemul scutului antiracheta american, se expune unor lovituri nucleare, suta la suta", a mai declarat Nagovitin. Presedintele rus Dmitri Medvedev i-a spus Cancelarului german Angela Merkel, pe 15 august 2008, ca desfasurarea scutului anti-racheta american in Polonia, "are drept tinta Federatia Rusa". Ultimele evenimente - inaintarea NATO spre Est (spre Rusia), desfasurarea scutului anti-racheta american in Polonia si Cehia (deocamdata), criza din Georgia - confirma strategia SUA de "incercuire" a Rusiei cu baze militare americane si cu sisteme antiracheta. (Vladimir ALEXE) Rachete nucleare in Kaliningrad Pe 14 iulie 2008, corespondentul "Times�� la Moscova - Mark Franchetti - declara ca o sursa din armata rusa i-a dezvaluit ca rachetele balistice, cu capete nucleare, vor fi instalate la Kaliningrad (fostul Konigsberg, Prusia Orientala). Kaliningrad este o enclava rusa la MArea Baltica intre Polonia si Lituania. Pe 21 iulie a.c., "Izvestia" a anuntat ca Statul Major rus studiaza problema amplasarii in Cuba a bombardierelor strategice. In primul rand, a supersonicului TU-160 (numit si "Lebada Albai), precum si a bombardierului strategic TU-96MS ("Ursul", in limbajul NATO). In ultimii ani, mai ales dupa octombrie 2001, Rusia a inchis statia de interceptari electronica de la Lourdes, din Cuba, pentru a incuraja bunele relatii ruso-americane dupa evenimentele de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite. In acelasi timp, Rusia si-a inchis si baza militara de la Cam Ranch Bay din Vietnam. Baza militara in Cuba Dupa "criza rachetelor" din 1962, anuntul posibilei reveniri a armatei ruse in Cuba - la 90 de mile de granita SUA - ar reprezenta inca o dovada a "glaciatiunii" raporturilor ruso-americane. Sa nu uitam ca circa 30% din petrolul SUA provine din Golful Mexic, petrol care ar fi grav expus daca rusii isi instaleaza in Cuba o flota de bombardiere strategice de ultimul tip. Generalul Leonid Ivasov - presedintele "Academiei pentru Probleme Geopolitice" - a declarat: "Avem nevoie de un sistem de baze militare peste hotare. Un asemenea sistem ne-ar da o stabilitate si eficacitate militara globala mult mai mare." Posibila revenire militara a Rusiei in Cuba a provocat o reactie de-a dreptul furioasa la Washington./ Norton Schwartz, noul purtator de cuvant al lui "U.S. Force" a declarat: "Autoritatile militare americane trebuie sa faca cunoscut Rusiei ca un asemenea pas inseamna depasirea "liniei rosii" in relatiile dintre noi." Pe 24 iulie a.c., "Izvestia" anunta ca autoritatile militare ruse analizeaza mai multe locatii din Cuba, pentru amplasarea bombardierelor strategice TU-160 si Tu-95MS. Baze aeriene: Venezuela si Algeria Ministrul rus al Apararii a declarat ca, afara de Cuba, la Moscova este analizata si posibilitatea amplasarii lui TU-160 si Tu-95MS in America Latina si Africa. Respectiv, in Venezuela si Algeria. La inceputul lunii august a.c., o delegatie rusa - condusa de viceipremierul Igor Secin - a vizitat Cuba. Secin, un apropiat colaborator al lui Vladimir Putin, a condus atacul impotriva lui Hodorkovski si impotriva companiei sale de petrol, "Yukos". In prezent, cea mai mare parte din actiunile "Yukos" sunt sub controlul companiei petroliere de stat "Rosneft", la care Secin este presedintele Comitetului Director. In Cuba, Secin a purtat discutii cu Raul Castro, si a incheiat un numar de acorduri in domeniul energiei (petrol), mineritului, agrivulturii, transporturilor, sanatatii si comunicatiilor. Presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a vizitat Moscova in a doua parte a lunii iulie. In Rusia, Chavez a declarat ca Venezuela este "bucuroasa" sa primeasca forte militare ruse pe teritoriul sau. In ajunul calatoriei lui Chavez la Moscova, s-a vehiculat informatia privind pregatirea pentru semnarea unor contracte militare ample, intre Rusia si Venezuela. Oficial, insa, nu au fost facute publice amanunte.