Kievul a continuat, ieri, la Curtea Internationala de Justitie de la Haga ofensiva juridica pentru anexarea platoului continental al Marii Negre. Agentul Ucrainei la CIJ a cerut ca Romania sa nu fie recompensata pentru actele de agresiune si crimele de razboi comise in cel de Al Doilea Razboi Mondial. Delegatia ucraineana a criticat Romania pentru ca a incercat sa combata cu glume "amuzante" argumentele fostei republici sovietice. Decizia finala a CIJ este asteptata in urmatoarele trei-sase luni. Reprezentantul Ucrainei la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, Volodomir Vasilenko, a cerut celor 15 judecatori ca Romania sa nu fie recompensata pentru faptul ca in Al Doilea Razboi Mondial a fost de partea agresorilor si a comis crime de razboi pe teritoriul actual al Ucrainei, stat aparut in urma anexarii de catre URSS, la sfarsitul conflagratiei mondiale a unor teritorii poloneze, cehoslovace si romanesti. Atacul diplomatului ucrainean vine dupa pledoaria Agentului roman la CIJ, Bogdan Aurescu, care a subliniat ca "necesitatea unui caracter echitabil al solutiei de delimitare maritima in acest caz implica luarea in considerare a transferului Insulei Serpilor, in 1948, in conditi legale dubioase (...), ca si maniera arbitrara in care a fost determinata frontiera maritima in 1949". "Efectele injuste ale acestui fapt istoric nu trebuie perpetuate prin acordarea unei importante nemeritate Insulei Serpilor in prezenta delimitare maritima", a adaugat Aurescu. Vasilenko a mai acuzat Romania ca a incercat sa combata argumentele aduse de Ucraina in favoarea pozitiei sale privind delimitarea cu glume "amuzante, dar nu si-au atins tinta" si nu a reusit sa raspunda argumentelor ucrainene. Insula fantoma Delegatia ucraineana a precizat ca, potrivit acordurilor anterioare, Ucraina nu avea nicio obligatie sa limiteze dezvoltarea umana si economica a insulei, aceste activitati reprezentand exercitarea drepturilor suverane asupra propriului teritoriu. Anterior, partea romana a aratat CIJ ca simplul fapt ca decizile oficiale ale Guvernului Ucrainei prin care se initiaza diferite programe de dezvoltare pe stanca vorbesc despre crearea conditiilor de viata pe respectiva formatiune, insemna ca aceste conditii nu exista. Mai mult, programul de dezvoltare, inceput dupa data cristalizarii prezentului diferend, nu poate fi luat in considerare ca argument juridic deoarece el este initiat tocmai pentru imbunatatirea pozitiei juridice a Ucrainei in prezentul proces, ceea ce contravine normelor de drept international, precum si practicii jurisprudentiale a CIJ, au mai subliniat reprezentantii romani. Tertipuri juridice Un alt membru al delegatiei ucrainene, Michael Wood, a subliniat ca termenii acordurilor romano-ucrainene nu sugereaza ca partile s-au inteles sa solicite CIJ delimitarea spatiilor lor maritime. Acesta a acuzat Romania ca a venit cu o "traducere noua" a acelor acorduri, dar care nu ar aduce nimic nou. Delegatia ucraineana a mai invocat faptul ca harta din 1997 in care liniile de baza pentru delimitare au fost notificate ONU nu ar indica in mod clar faptul ca Romania considera ca a fost convenita cu fosta URSS o linie de demarcare urmand un arc de cerc in jurul Insulei Serpilor. Wood a mai reclamat ca fosta republica sovietica nu are acces la arhivele URSS, contestand relevanta hartilor prezentate de Romania in cadrul actiunii intentate la CIJ. Toate aceste harti, intocmite de experti cartografi ai URSS si ai Ucrainei, arata clar frontiera maritima delimitata in jurul Insulei Serpilor. Totodata delegatia ucraineana a reluat obsesiv in fata judecatorilor argumentul lungimii mai mari a coastelor sale maritime, fara a explica in schimb modul de trasare a liniei sale de delimitare.

Mihai ISAC, Victor RONCEA