Prof. dr. Corneliu Bucur, director general al Complexului National Muzeal ASTRA Sibiu, organizatorul simpozionului stiintific, expozitiei si spectacolului folcloric dedicate istroromanilor (in colaborare cu Universitatea de Vest din Timisoara) ne-a transmis un Comunicat de presa, dupa acest "florilegiu cultural-artistic" (5 - 6 septembrie), de la care au lipsit reprezentantii Ministerului Culturii, ai autoritatilor locale si chiar ai presei sibiene, "atitudine compensata, din fericire, de prezenta activa, profund atasata cauzei si temei, a ziarului ZIUA". Avem In vedere, subliniaza autorul, "un eveniment de importanta cardinala, aflat pe agenda Consiliului Europei, a Parlamentului European si a UNESCO, vizand salvarea de la moarte a uneia dintre cele 7000 de limbi vorbite azi in lume, o limba de sorginte romanica, apartinand fondului comun romanesc, limba istroromana, prin disparitia biologica a insasi comunitatii istroromane". Prin intermediul Agentiei Romanian Global News, aflam ca in ziua de 9 septembrie a avut loc la Paris o sedinta plenara a Comisiei Juridice a AP a Consiliului Europei. Pe marginea dezbaterilor privind situatia minoritatilor din Europa, europarlamentarul leton Boris Cilevici a atins si problema discutarii situatiei istroromanilor. Reprezentantii Croatiei au declarat ca aceasta minoritate este protejata de statul croat (cu toate ca nu este recunoscuta oficial). In lipsa initiatorului proiectului privind salvarea etniei in discutie, europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov, a venit reprezentantul Partidului Regiunilor din Ucraina, presedintele Comunitatii Romanesti din aceasta tara si seful delegatiei ucrainiene la APCE, dr. Ion Popescu. In timpul discutiilor, europarlamentarii din Romania, Frunda si Ungureanu, s-au facut ca ploua, neavand nicio interventie pentru fratii nostri din Croatia, confruntati cu o agresiva presiune asimilationista (...). Ion Popescu a cerut de la autoritatile croate ca istroromanilor sa li se garanteze studierea obligatorie a limbii materne, iar pentru supravietuirea istroromanilor ca neam, acestia sa fie cooptati in functii publice, cu responsabilitati in domeniul culturii si invatamantului in limba materna". IatA-ne punAnd cap la cap doua situatii de-a dreptul socante: la Sibiu, oficialitatile administrative romane n-au catadixit sa onoreze cu prezenta lor intalnirea cu cei 24 de istroromani, cu universitarii timisoreni care-i studiaza de ani de zile si cu familia italienilor din Trieste, Elena si Ervino Curtis, realizatoarea unei expozitii de exceptie; la Paris, europarlamentarilor romani nici ca le pasa de etnia noastra din Croatia, ramanand, culmea (!), ca acest subiect sa fie ridicat, la nivelul cel mai inalt, de catre un deputat basarabean si altul nord - bucovinean. Lor le pasa de existenta si supravietuirea istroromanilor, pentru a nu avea soarta romanilor dalmatieni, populatie estromanica, disparuta acum vreun secol, datorita aceleiasi politici de slavizare a statelor balcanice. RAspund la o Intrebare pusa de mai multi cititori: "Cu ce se poate incepe revenirea la normalitate?" Statul roman trebuie sa profite de o conjunctura favorabila, deoarece Croatia bate la portile UE, si sa le impuna autoritatilor din aceasta tara aceleasi drepturi istroromanilor cum au croatii-carasoveni in Romania! Sa-i faca sa nu le mai fie teama sa-si dezvaluie obarsia, sa-i sprijine, in beneficiul ambelor parti, sa se integreze in Europa diversitatilor. P.S. Doar pentru asta a fost creat, printre altele, Departamentul pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni, care pana acum se pare ca nu a auzit de istroromani!

Valentin HOSSU-LONGIN