Daca nu esti cuminte, te dau la tigani! De aici porneste totul. Din copilaria fiecaruia, asa incat de mici suntem obisnuiti cu rasismul si xenofobia. De aici si pana la imaginea negativa a comu�nitatii rome din mentalul colectiv nu-i decat un pas. Poate si modul lor de viata, nomad, nu s-a potrivit cu cel al colectivitatilor "asezate". Romii au fost mereu folositi de autoritati drept tapi ispasitori. Dreapta politica i-a demonizat ca paraziti sau le-a rezervat un rol marginal, in timp ce stanga i-a idealizat folcloric, fara insa a le oferi solutii de integrare valabile. Ei au ramas strainii prin excelenta, semeni cu care nu e bine sa ai de-a face, care trebuie evitati. Cu toate astea, romii s-au inmultit si au persistat, pentru ca poseda o identitate puternica. Astazi, potrivit estimarilor oficiale, la fiecare 10 cetateni romani unul e rom. UE isi descopera tiganii Comunitati rome exista peste tot, atat in spatiul Uniunii Europene, cat si in cel extra-comunitar: in Romania traiesc 2.400.000; 800.000 in tara vecina, Bulgaria; tot atatia in Spania; 600.000 in Ungaria; 500.000 in Serbia; 450.000 in Slovacia si 400.000 in Franta. Harta raspandirii lor releva ca nu exista tara europeana fara comunitati de romi: Marea Britanie -150.000, Italia - 120.000, Austria si Germania - circa 250.000. Comunitati numeroase de tigani se gasesc si in Rusia (600.000) si in Ucraina - 200.000. In total, in Europa traiesc intre 10 si 12 milioane de tigani. Ce ii asteapta pe acesti oameni fara tara, dispersati in intreaga Europa? Strategiile s-au dovedit formale, programele falimentare, politica comunitara inexistenta. Responsabilitatea este a intregii Europe, iar Uniunea incearca acum sa-si asume vesnica problema a tiganilor. In acest context astazi debu�teaza la Bruxelles primul Summit European privind integrarea romilor. Intalnirea se va desfasura sub inaltul patronaj al presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si al Presedintiei franceze a Consiliului. Summitul reuneste, in premiera, factorii decizionali comunitari si nationali la nivel inalt, precum si reprezentanti ai societatii civile. Summitul va trasa directiile de actiune pentru intalnirea la nivel de sefi de stat si de guvern a Consiliului European din decembrie, 2008. Seful delegatiei Romaniei, Mihnea Constantinescu, va prezida grupul de lucru "Responsabilitate globala", iar presedintele Agentiei Nationale pentru Romi din Romania, Gruia Bumbu, va indeplini functia de raportor al sunei sectiuni. "Se va discuta necesitatea stabilirii unei strategii comune pentru Europa privitoare la integrarea romilor. Comisia Europeana propune europenizarea proble�maticii romilor, responsa�bilizarea statelor comunitare si corelarea politicilor comunitare", a declarat Gruia Bumbu, inainte de plecarea la Bruxelles. Summitul va reuni peste 400 de reprezentanti ai unor institutii UE, ai Guvernelor nationale si Parlamentelor, societatii civile si organizatiilor romilor. Grupul de experti convocat in 2007 de CE pentru a o ajuta in trasarea politicilor privitoare la romi a identificat o serie de 14 "bariere" cu care se con�frunta comunitatile de romi. Acest prim summit dedicat comu�nitatii rome nu va avea drept rezultat imediat semnarea vreunui document oficial, insa concluziile dezbaterilor vor fi inaintate Presedintiei franceze a UE, care va incerca sa obtina, la summit-ul european din luna decembrie, un angajament ferm din partea statelor membre pentru integrarea romilor, imbunatatirea situatiei acestora. Testati si amprentati Contextul prezentei Romaniei la acest summit este defavorabil. Pe fondul xenofobiei din Italia, Comisia Europeana a aprobat, la inceputul acestei luni, politica Romei privind imigratia, inclusiv recensamantul nomazilor, con�siderand ca nu este discriminatorie. Initial, Executivul comunitar a criticat autoritatile din peninsula pentru modul in care s-au decis sa rezolve problema taberelor de la marginea oraselor, cerand explicatii oficiale Italiei. In final, Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca masurile adoptate de Guvernul italian nu incalca legislatia europeana privind discriminarea. Este vorba, printre altele, de masurile ce permit rea�li��zarea de teste ADN si prele�varea de amprente. Dupa analiza raportului trimis de Italia privind recensamantul strainilor, Comisia Europeana a apreciat ca masurile luate de autoritatile de la Roma par compatibile cu legislatia Uniunii. Barierele integrarii � lipsa de educatie si pregatire; � lipsa de abilitati lingvistice; � lipsa de recunoastere a abilitatilor si calificarilor; � lipsa de acces la locuri de munca; � lipsa de acces la cetatenie; � lipsa politicilor de integrare; � stereotipurile, prejudecatile si atitudinile negative; � schimbarile industriale; � lipsa de motivare prin sistemele de ajutor social; � discriminare; � concurenta de pe piata muncii; � munca la negru. Dictionar xenofob � DISCRIMINARE, discrimi�nari, s.f. Actiunea de a discrimina si rezultatul ei. Politica prin care un stat sau o categorie de cetateni ai unui stat sunt lipsiti de anumite drepturi pe baza unor considerente neintemeiate. Discriminare rasiala - segregatie. Dupa fr. discrimi�nation, lat. discriminatio � NATIONALISM s.n. Doctrina politica bazata pe apararea (uneori exagerata) a drepturilor si aspi�ratiilor nationale. (Pr.: -ti-o) Din fr. nationalisme. � RASISM n. 1) Teorie social-politica ce sustine inegalitatea biologica si intelectuala a raselor umane. 2) Actiune de discriminare rasiala. /+fr. Racisme � SEGREGATIE, segregatii, s.f. (in sintagma) Segregatie rasiala - forma a discriminarii rasiale constand in separarea persoanelor pe baza unor criterii de origine sau rase diferite din interiorul aceleiasi tari (privind cartierele de locuit, scolile, salile de spectacole, mijloacele de tran�sport in comun, asistenta me�dicala etc.);/Din fr. S�gr�gation. � XENOFOBIE s.f. Ura fata de straini si fata de tot ce este stra�in; / Din fr. x�nophobie. La judecata tiganeasca Tiganii mutandu-se dintr-un loc intr-altul si-au mentinut identitatea de-a lungul secolelor datorita pastrarii cu strictete a traditiilor. Romii respectau institutiile pe care ei le-au creat, nu pe cele, oficiale, ale statului. Primarul lor este bulibasa, tribu�nalul este consiliul de jude�cata al comunitatii (care aplica legile tiganesti), invatatoarea lor este mama (care-i invata limba romani si se ocupa de educarea lor in spiritul traditiei), iar con����siliul lor local este sfatul batranilor. In comunitatile de rromi tra�ditio�naliste, conservatoare, sfatul batra�nilor si consiliul de judecata exista si se ocupa mai ales de medierea relatiilor conflictuale, iar bulibasa este liderul informal al comunitatii, ales de membrii acesteia dupa diferite criterii - putere financiara, intelepciune, varsta sau numarul de copii. Comisia Europeana propune europenizarea proble�maticii romilor, responsa�bilizarea statelor comunitare si corelarea politicilor comunitare - G. Bumbu

Silviu Secrieru