Urmasii samaritenilor din Bogati-Dambovita, locatia legendara de care tocmai am pomenit, si-au descoperit adevarata vocatie abia dupa cinci sute de ani, cultivarea capsunilor. Capsunile bogatenilor au cucerit pietele din Muntenia, fiind mai apreciate decat cele din Spania. Bogati a devenit, odata cu desco�perirea economiei de piata, si raiul samsarilor, care vand in piete marfa cumparata direct de la producatori la pret dublu. Specialisti si staruitori in cultivarea capsunilor, bogatenii nu-si pot impune in piete statutul de producatori. Jumatate din munca lor se duce pe apa sambetei in fiecare vara - "E bine si-asa! Nu ne da voie mafia pietelor sa ne vindem marfa!", se vaita producatorul Nicolaie Dutulescu. Capsuna a umilit Ochii lui Dobrin Veacuri bune, bogatenii s-au ocupat cu pomicultura si cresterea animalelor. La putere erau prunul, marul si parul. Tuica si poamele aduceau in fiecare an bunastare si veselie in sat. "Celebra tuica de Pitesti", tine sa precizeze viceprimarul Gheorghe Ungureanu. Dupa 1990, bogatenii au descoperit reteta succesului. Nu exista gospodarie fara capsuni. Fructul rosu si gustos a devenit o zeitate locala si numele lui este rostit cu evlavie si speranta. Capsunul este o zeitate caruia i se cuvine totul. Se investeste cu entuziasm in motocultoare, in folii de plastic, in motopompe si cisterne si in ingrasaminte complexe. In lunile mai, iunie si iulie, capsunul ii rasplateste pe cei impatimiti de cultura lui cu productii de sute de tone si cu multi bani in tescherea. In ultimii ani, "capsuni de la Bogati" a devenit o marca celebra pe pietele din Bucuresti, Pitesti, Targoviste, Buzau si Brasov. Capsuna a umilit tuica de Pitesti. Salba de opt sate bogate Opt sate cu nume de rezonanta romaneasca se insira pe valea invadata de pomi fructiferi pe care este asezata comuna: Glambocelul, Bogati, Busoi, Harloi, Suseni, Dumbrava, Ghitesti si un Glambocel mai mic. Comuna are 6200 de locuitori si foarte multi tineri care nu au ales drumul strainatatii pentru ca, "la Bogati, a invins dorul de pamant si dorinta de a-ti depasi mereu vecinul", este de parere Gheorghe Ungureanu. Ambitia de a lucra cat mai bine propriul teren este jarul permanent al competitiei dintre bogateni si a invins definitiv axul principal al unei existente anterioare: Pitestiul. Despre anii cand tinerii fugeau spre industrie nu-si mai aduc aminte decat batranii. In era capsunilor oamenii s-au intors la pamant, care ii rasplateste dupa munca si daca au un gram de noroc. Nici de tuica nu sunt bune Desi comuna are patru surse de apa, debitul este insuficient. Capsunul este o planta setoasa si bogatenii nu sunt zgarciti cu apa care costa doar un leu metrul cub. "O nimica toata! Se dau apometrele peste cap si tot se uda! Oamenii si-au luat motopompe si cisterne. Uda si in varful dealului!" Primaria va mai pune in functiune o sursa noua de apa in primavara urmatoare. Viceprimarul crede ca apa tot nu va fi suficienta. Vara uda toata lumea pentru ca la cultivarea capsunilor exista o regula stricta: ori te implici vartos, ori te lasi de tot. Cine nu este competitiv, ramane cu productia nevanduta si nu are ce face cu ea. "Nici de tuica nu sunt bune!", spune cu regret viceprimarul. Cu cat bogatenii castiga mai multi bani, cu atat in comuna apar mai multe masini si scutere. "Zgomotul si viteza! Aici e durerea!", ofteaza edilul comunei. Telefoane mobile au si elevii din ciclul primar. Nenea Nicu, eroul Nicolae Dutulescu a fost electromecanic la irigatii. Are 59 de ani si se ocupa de capsuni de prin 1991. Terenul de 2500 mp il are pe o coasta de deal, unde "soarele e pricopsit rau". Capsunile din deal sunt intotdeauna mai multe si mai gustoase ca cele din vale. In august, dupa ce se incheie culesul capsunilor, coseste de pe teren toate frunzele. La cateva zile stropeste cuiburile cu zeama bordeleza. "0,5%!", precizeaza scurt. Pe la inceputul lui septembrie le mai stropeste o data, dupa care le pune ingrasaminte. "Azotat!" In decembrie, pune la fiecare tufa "complexe". Sunt ingrasaminte speciale care costa scump. "A costat 60 de lei sacul, dar acum se aude ca va fi 100 de lei!" Mai pune si balegar la fiecare tufa, "ca face casa buna cu capsunile!" "Anul asta a fost un an bun. Am scos 160 de milioane!", spune cu satisfactie eroul de Capsuniada. Vara samsarilor Pe bogatenii care isi vand marfa direct in piete ii poti numara pe degete. In Bogati, autoturismele sunt numai pentru agrement. Camionete si autofrigorifice nu exista. Desi bogatenii produc mii de tone de capsuni in fiecare vara, nimeni nu merge cu marfa direct la piata. "Nu este loc pentru noi in piete. Capsunile sunt cumparate de samsari direct de acasa. Le iau cu un pret si le vand dublu!", explica Nicolae Dutulescu. In vara a vandut capsunile de acasa cu 25.000 lei vechi kilogramul. Jumatate din munca lor se duce pe apa sambetei. Un fel de bun-simt romanesc pagubos ii determina pe oameni sa fie multumiti si asa, chiar daca de jumatate din munca lor se alege praful. Samsarii pandesc la poarta. Dupa ce masinile pleaca incarcate cu rodul muncii lor, oamenii zambesc si spun ca ei raman tot bogati.

Text si foto:Teodor SERAN