Guvernul a alocat, cu doar doua saptamani inainte de inceperea anului scolar, 434 de milioane de lei pentru reabilitarea unitatilor de invatamant si construirea de gradinite si campusuri. Banii vin mult prea tarziu pentru a mai putea fi cheltuiti in acest an. Ei au doar rolul de a corecta pe hartie bugetul Educatiei, amputat in februarie cu 200 de milioane de lei. Rectificarea din iarna a avut loc exact in ziua in care se semna Pactul pentru Educatie. "Este o noua mituire electorala, pe bani publici, a acestui Guvern. Oricum, finantarile se aloca in continuare tot catre primarii penelisti, ajungand la firmele clientelare care umplu in continuare pusculita de partid. Am insa informatii ca li se promit bani si primarilor de la alte partide, daca se angajeaza sa se ocupe de campania electorala a PNL", reclama Catalin Croitoru, liderul Federatieie Educatiei Nationale (FEN). El sustine ca banii nu pot fi cheltuiti eficient pentru a avea vreun impact in inceputul de an scolar. "N-are cine sa faca lucrari in doua saptamani, asa ca nu au nici o eficienta la ora asta". Finantarea de ultim moment decisa de Guvern este destinata reabilitarii a 1595 de unitati scolare, suma de 282 milioane lei urmand a fi repartizata prin inspectoratele scolare. Alte 893 de scoli si gradinite din tara si Bucuresti au fost finantate cu 128 de milioane lei pentru utilitati, reparatii capitale si construirea de noi sedii. Suma de 10 milioane de lei este destinata construirii a 23 de campusuri scolare din 15 judete. De asemenea, 30 de grupuri scolare si scoli de arte si meserii din 21 de judete au primit 15 milioane de lei pentru lucrari de reabilitare si modernizare. 7000 de miliarde In privinta fondurilor de 7000 de miliarde de lei primite de Ministerul Educatiei in ultimii doi ani, Croitoru spune ca s-au irosit pe campanii electorale, intrucat pe teren nu vede nici un rezultat. "In ultimii doi ani s-au alocat sume atat de mari pentru infrastructura, ca n-a existat nici macar capacitatea institutionala de a le absorbi integral. In ciuda acestui fapt, rezultatele nu se vad pe teren. Anul scolar incepe din nou fara autorizatii sanitare. Se pune intrebarea unde-s banii, ce a rezultat in urma lor? A rezultat ca ministrul Cristian Adomnitei si-a facut campanie electorala la Primaria Iasi pe banii Educatiei, iar acum, dupa un esec lamentabil, vrea campanie si la parlamentare, atat pentru el, cat si pentru colegii de partid", acuza presedintele FEN. Mai ponderat, liderul Federatiei "Spiru Haret", Gheorghe Izvoranu, acuza si el ca aceasta ultima transa de fonduri a venit prea tarziu si are "iz electoral". "Banii puteau veni mai devreme. Sa ne amintim ca, in primavara, chiar in ziua cand s-a semnat Pactul pentru Educatie, Guvernul a taiat 200 milioane de lei din bugetul invatamantului, aducandu-l sub 6% din PIB. Poate ca acum este o reparatie a acestei greseli, dar are si putin iz politic, deoarece se apropie alegerile. Dar nu este un cadou facut de Guvern, pentru ca in cadrul bugetului Ministerului Educatiei exista o suma colosala destinata infrastructurii, care insa s-a alocat in transe. Asta ar fi cam ultima. Alteori se dadea mult mai tarziu, spre sfarsitul anului, cand banii nu mai puteau fi cheltuiti si se reintorceau la bugetul statului asa cum veneau", ne-a declarat Isvoranu. Adomnitei si-a reparat nasul Ministrul Cristian Adomnitei a fost operat, la inceputul saptamanii, pentru deviatie de sept, la Institutul de Fonoaudiologie si Chirurgie Functionala ORL "Prof.dr. Dorin Hociota" din Bucuresti. Echipa de medici, condusa de profesorul Viorel Zainea, l-a operat, in aprilie, si pe ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu. Potrivit medicilor, starea sanatatii ministrului Adomnitei este buna, el urmand sa pa�raseasca spitalul la sfar�situl acestei saptamani. Scoli fara apa la tara In opinia sa, multe dintre unitatile de invatamant ar fi putut fi renovate in cursul verii, daca banii ar fi fost alocati anterior. "De fapt, este o problema destul de delicata si cu acordarea acestor finantari, care in invatamant nu se mai stie cand vin de la Guvern, cand de la Consiliile locale", mai spune Isvoranu. Intr-adevar, cel putin in Bucu�resti, reabilitarea scolilor, liceelor si gradinitelor se face de ani de zile din bugetele pri�mariilor de sector. Fara a mai astepta ba�nii promisi de Gu�vern, edilii bucuresteni "prind" in bugetul local sumele necesare pentru in�vestitii, astfel ca fondurile pri�mite undeva spre sfarsitul anului se intorc la bugetul de stat. Cele mai afectate sunt insa unitatile de invatamant din mediul rural, unde consiliile locale sunt prea sarace pentru a face investitii in infrastructura. Din acest motiv, scolile raman in fiecare an fara alimentare cu apa si canalizare. Guvernul da vina pe primari, insa acestia nu vad un leu. Banii vin tarziu, iar atunci sunt tinuti cu strasnicie la inspectoratele scolare, care pretind proiecte de la edili. Cum nu sunt bani nici macar pentru acestea, circuitul se blocheaza. Premierul Calin Popescu Tariceanu a tot promis ca va aloca fondurile direct catre consiliile locale, fara insa ca descentralizarea sa se produca. 60 de scoli neautorizate in Bucuresti In Bucuresti, 60 de unitati de invatamant nu au in prezent autorizatie sanitara, insa jumatate din ele o vor obtine pana la inceperea scolii, ne-a declarat Marian Banu, inspector de imagine la ISMB. La acest neajuns se adauga si lipsa personalului din invatamant. "Avem un deficit de 350 de educatoare, pentru ca s-au construit zece gradinite noi in Sectorul 3. Le-am acreditat in aceasta vara, insa avem nevoie de personal. Dupa incheierea procesului de repartizare a suplinitorilor, vineri, vom vedea cate educatoare pensionare vom fi nevoiti sa aducem", ne-a precizat Banu. Primarul general Sorin Oprescu a inceput sa inspecteze in aceasta saptamana scolile incluse in programul de consolidare finantat de Banca Europeana de Investitii. Pana in prezent, lucrarile s-au finalizat doar la 8 scoli, la 23 se lucreaza, iar la restul pana la 102 nici macar nu s-a inceput executia. Dezastru in tara Jumatate dintre scolile din judetele Arges, Neamt, Iasi, Salaj nu pot primi autorizatie sanitara, pentru ca nu indeplinesc conditiile legale. Toate sunt din mediul rural. In Botosani, un sfert sunt in aceeasi situatie. In Satu Mare, din totalul celor 337 de unitati de invatamant de pe raza judetului, 216 sunt autorizate sanitar, 71 au depus actele pentru autorizarea anuala, iar 50 sunt neautorizate. In Prahova, doar 641 dintre unitatile de invatamant din judet au obtinut pana in prezent autorizatie sanitara de functionare, iar alte 81 au autorizatie provizorie si 90 nu au autorizatie. In judetul Cluj, 54% din scoli au autorizatie de functionare, iar 46% nu, cele mai multe unitati (81%) sunt in mediul rural. Potrivit Autoritatii de Sanatate Publica Bistrita-Nasaud, dintre cele 422 de unitati scolare din judet, 128 de scoli si 67 de gradinite nu vor primi autorizatie de functionare, iar 62 de scoli si 15 gradinite vor functiona cu program de conformare. Cea mai grava situatie se inregistreaza in mediul rural, unde peste 50% din scoli nu pot functiona in conditii acceptabile. Peste 300 de unitati scolare din judetul Vaslui, din totalul de 856, nu vor primi autorizatie sanitara de functionare.

Pagina realizata de Magda SEVERIN