Putine lucruri ar fi de spus despre concretizarea unui proiect al Muzeului National de Istorie a Romaniei, intitulat "Aspecte ale cultului personalitatii in comunism." Prima parte consta intr-o expozitie temporara gazduita de muzeul din Calea Victoriei, sub numele "Albume - Gheorghiu-Dej si Ceausescu", incepand cu 4 august 2008. Albume dedicate "tatucului" Ideea in sine este, desigur, salutara. Realizarea ei este, insa, deficitara. Sa aduni cateva albume omagiale dedicate "conducatorului iubit", adica Gheorghe Gheorghiu-Dej si Ceausescu, si sa le expui in holul de la intrarea in muzeu, fara nici cea mai saraca explicatie, nu e chiar o treaba de specialist. In ce consta, de fapt, expozitia? In mai multe albume primite de mai sus pomenitii tovarasi cu diverse ocazii, mai ales la implinirea unui anume numar de "primaveri" de la venirea pe lume sau de la infiintarea Uniunii Tineretului Comunist, de exemplu. Dar nimic din tragedia si comedia cultului personalitatii sub regimul totalitar nu e subliniat. Nimic din hidosenia si ridicolul practicilor de adorare a "conducatorului iubit" nu se vede in atat de terna si saraca etalare a vestigiilor care s-au pastrat. Dedicatiile cu care ele se deschid sunt infricosatoare mostre de limbaj ditirambic, folosit pentru a-l slavi pe "salvatorul natiunii": "De pe-al Vrancioaiei, vrancean, strabun meleag,/ Noi inaltam un cantec pentru conducatorul drag" sau, pur si simplu, "Va datoram copilaria noastra fericita!" Astfel de osanele deschid albume dedicate "tatucului" cu diverse prilejuri: ziua de nastere a lui Nicolae Ceausescu, marcata la 26 ianuarie 1978 printr-un album primit de la Agerpress, care mentioneaza "maretele realizari", darul pentru"Tovarasul", primit, cu ocazia implinirii a 60 de ani, de la Consiliul Rectorilor din Centrul Universitar Iasi, album dedicat lui Gheorghiu-Dej de muncitorii Fabricii de Celuloza din Neamt etc. Comedie sau SF Semne ale paranoiei in care se transformase o forma sociala de comportament, fotografiile, ilustratiile grafice si textele din cele cateva albume expuse in holul muzeului de istorie de pe Calea Victoriei pun in lumina, fara explicatii si comentarii, imaginea dictatorului, astfel incat ea sa poata fi perceputa ca atare de neinitiati. Registrul omagial in care se desfasoara obiectele ce preamaresc regimul si "obladuitorul natiunii" este, fara indoiala, intruchiparea kitsch-ului. "Prinosul de recunostinta" se exprima prin reprezentari cu pionieri stralucind de bucurie, muncitori trudind cu drag si spor, floricile colorate si bogate spice de grau, datorate grijii "carmuitorului" care domneste peste raiul pe pamant, ca sa spunem asa. Predominante, culorile vii si optimiste glorifica o existenta senina, datorata "neobositului ocrotitor" care vegheaza la linistea si buna pace a neamului. Derivat din practicile staliniste si maoiste, cultul personalitatii, crescut pe solul fertil al narcisismului si al megalomaniei specifice dictaturilor, se arata, in 2008, sub forma unui set de imagini, care, celor nascuti dupa 1980, sa spunem, li se par desprinse dintr-o comedie bizara sau dintr-un film SF, numai bun sa acompanieze numeroase volume de amintiri despre comunism publicate la noi in ultimii ani. Cu cei "nascuti mai de demult", lucrurile stau, fara indoiala, cu totul altfel...

Dana IONESCU