La mica distanta in timp, doua mari edituri - Humanitas si Polirom - au publicat doua carti de extractie autobiografica/documentara avand in centru membri ai comunitatii germane din Romania interbelica: "Memoriile unui antisemit" de Gregor von Rezzori (traducere de Catrinel Plesu) si "Capesius, farmacistul de la Auschwitz" de Dieter Schlesak (traducere de Cosmin Dragoste). Clasic al literaturii de limba germana din ultimul secol, Von Rezzori (nascut la Cernauti in 1914, intr-o familie de nobili de origine siciliana, emigrat la Berlin in 1938 - ca cetatean roman, decedat in 1998) a primit de-a lungul vietii numeroase premii literare, printre care Theodor-Fontane-Preis, Premio Scanno, Boccaccio, Lorenzo Il Magnifico. Ultim si alienat vlastar al unei familii de aristocrati din Imperiul Austro-Ungar, transformati peste noapte in cetateni ai Romaniei Mari, Gregor lasa Bucovina natala pentru Bucurestiul anilor '30, unde viseaza sa devina pictor si se ocupa intre timp cu decorarea de vitrine in bene�ficiul unei firme de cosmeticale. Primul volum al unei trilogii dedicate istoriei sale personale, atat de proprii acelui timp si acestui spatiu, e un exercitiu de rememorare, cu simili-inocenta tineretii, a unei epoci aparent patriarhale, minata de contradic�tii sociale si etnice. Educat in spiritul castei din care i se spune ca provine, naratorul Gregor imparte lumea in evrei si neevrei, iar in cei dintai vede, in cea mai inconstienta si aproape nevinovata forma, chintesenta pacatelor si defectelor de caracter ale fiintei umane. Amici din copilarie, mai dotati artistic si intelectual, iubite de-o noapte, medici, negustori, negustorese si portari de sta�bilimente, toti evrei, provoaca si, in acelasi timp, pun sub semnul intrebarii antisemitismul indus pe cale familiala al tanarului pe drumul maturizarii, a lui si a multor altora din vremea Romaniei dinainte de 1938. Constiinta evreului de langa noi, benign privit de sus, pana cand nimic n-a mai fost benign. Jurnalist, poet si romancier, Dieter Schlesak s-a nascut la Sighisoara in 1934 si a parasit Romania in '69. In Germania a devenit un scriitor respectat, cartile lui (autofictionale) avand in centru experienta lui romaneasca. Aceasta experienta - de membru al comunitatii germane dintr-o tara cu o structura etnica foarte complexa si parte a unei familii implicate direct in drama nazismului - sta la baza romanului documentar editat de Polirom (facand si el, ca si "Memoriile..." lui Rezzori, parte dintr-o trilogie autofictionala). Viktor Capesius, seful farmaciei din lagarul de la Auschwitz, era si el originar din Sighisoara, fusese unul dintre curtezanii mamei lui Schlesak, un cetatean respectabil crescut in cultul datoriei fata de patria-mama (Imperiul prusac), un personaj tipic pentru oricare dintre familiile nemtesti din zona, inclusiv cea a lui Dieter, al carui unchi a fost, la randu-i, ofiter de na�dejde in lagarele de concentrare. "Capesius, farmacistul de la Auschwitz" mixeaza intr-un puzzle complex de interviuri, transcrieri de documente, povesti de familie si amintiri personale, in incercarea de a investiga niciodata elucidatul mister al ralierii la nazism. Si, mai ales, al lipsei de remuscari a celor responsabili de exter�minarea evreilor europeni. Nu e (inca) o carte despre Holocaust, ci despre eternul uman al res�ponsabilitatii umane. Despre capcana ideologica a comunitatii germane romanesti, atat de increzatoare in valorile marelui Imperiu. In anul disparitiei lui Raul Hilberg, istoricul prin excelenta al Shoah-ului, istoria antisemi�tismului e, iata, inca vie.

Iulia POPOVICI