Trebuie sa ai nervi de otel ca sa-ti petreci in tihna un concediu pe litoralul romanesc. Si nu ma refer neaparat la mine, care la Casa Scriitorilor de la Neptun beneficiez de inlesnirile acordate membrilor breslei de Uniunea noastra; si nici la imbogatitii postrevolutionari care la "Rex" in Mamaia sau la "Ciresica" in Neptun n-au frisoane in portofel cand vine vorba sa achite nota de plata pentru o consumatie de o seara. Ma gan�desc la omul simplu, la cetateanul onest care a economisit un an ca el si familia lui sa aiba un sejur linistit la mare, la "mare nostrum". La o o zi dupa ce-a sosit in nu importa ce statiune, cred ca senzatia acestuia e c-a intrat intr-un spatiu si timp horror: toata lumea vrea sa-l fure; e inamicul public al tuturor: al vanzatorilor de pepeni, al receptionerilor, al cameristelor indolente, al taxa�toarelor de microbuz care-i iau banii, dar uita sa-i dea bilet, al baietilor tuciurii de la hidrobicicle�te si trasuri s.a.m.d. Ce sa mai zici de chelneri, de ospatari! Astia au un Olimp al lor de unde, ca zeii, coboara acri printre muritorii de rand de parca ti-ar face o favoare si-ti iau cu o suprema scarba bacsisul tau stanjenit, dupa ce, parcurgand nota, ai vazut, ca pocnit in cap, stele verzi.
Nu mai pomenesc de mizeria atotstapanitoare de pe plaje. Pomenesc de o singura secventa: intr-o zi, pe la pranz, plimbandu-ma pe esplanada din Olimp a trio-ului hotelier "Panoramic-Amfiteatru-Belvedere" (cu totul onorabil din punct de vedere arhitectonic, de altfel), n-am vazut pe amplele terase decat o singura blajina, simpatica pereche de nemti in varsta, asteptand sa fie serviti. I-am privit curios: pareau niste extraterestri nimeriti intr-un spatiu pustiu si ostil. A doua zi intamplarea face ca i-am reintalnit si recunos�cut, cu tot cu bagaje (pesemne n-apucasera inca sa se cazeze) pe terasa unui hotel din Varna, Bulgaria, Uniunea Europeana. Inteleaga de-aici cine ce-o vrea.