Romanul lui Lauryssens, aparut in romaneste la Editura Polirom in traducerea Ioanei Vacarescu, spune povestea unui fost angajat al unei fabrici de branza, ajuns dealer de arta contemporana si care vinde intr-o frenezie picturi, desene si litografii semnate Dali unei game largi de intre�prinzatori privati ignoranti, dornici de investitii pe termen mediu. Pe termen mediu, pentru ca Stan le ofera, odata cu opera de arta, si promisiunea certa a mortii iminente a artistului, care va inzeci valoarea achizitiei. Prins ca mai nimic din ce vinde nu are cota de piata pretinsa, urmarit apoi de Interpol, Stan se refugiaza in Spania, la Cadaques, ajungand vecinul lui Dali insusi, singurul pe o raza de cativa kilo��metri, ocazie cu care descopera ca intreaga camarila a lui Dali e implicata in traficul de falsuri, iar pictorul si sotia lui, faimoasa Gala, sunt cei care intretin tot acest comert de falsuri. Iar ceva (daca nu foarte mult) adevar exista in aceasta poveste: pe vremea cand criticii de arta nu-l prea iubeau, Dali incuraja pe fata falsurile dupa propria creatie, ca semn al valorii acesteia. Toata viata un personaj excentric, botezat de Andre Breton "Avida Dollars" (o anagrama a propriului nume), Dali era celebru pentru rapacitatea si foamea lui de bani, intretinuta, fara indoiala, de Gala, a carei promiscuitate era unanim cunoscuta. Nu numai ca se stie despre Dali faptul de a fi cel mai falsificat artist al secolului trecut (daca nu din toate tim�purile), dar exista si dovezi ca nu era strain de aceste falsuri (in 1999, John Peter Moore, secretarul pictorului timp de 20 de ani si personaj in cartea lui Stan Lauryssens, a fost arestat pentru fals, iar in casa lui s-au gasit cam 10.000 de litografii cu semnatura lui Dali, litografii despre care se crede ca au fost semnate in alb). Aceasta e bucata de istorie pe care o pune Lauryssens pe hartie, cea a unui artist de�crepit, parazitat de afaceristi de ocazie pe care el insusi i-a strans in juru-i, care picteaza in locul lui recicland clasicele imagini suprarealiste (de pre�ferinta, ceasurile care se to�pesc din "Persistenta memoriei"), iar in pauzele de bauta traficheaza bancuri sordide despre viata sexuala a familiei, cu masturbari excentrice si partide de amor cu parteneri mult mai tineri. Probabil ca aceasta parte a romanului a iritat Fundatia Dali cel putin la fel de mult ca afirmatia ca Dali a contribuit la propriile falsuri. Autor de romane politiste in timpul in care nu e urmarit de politie pentru comertul de tablouri contrafacute, Lauryssens se ipostaziaza pe sine ca pe un "vinovat de buna-credinta", naratorul unei povesti despre infractiuni inocente, cu ceva din nonsalanta unui Chuck Palahniuk, intr-o lume unde nu exista morala, alta decat a haiduciei, exista numai oameni care castiga si oameni care pierd (de regula, bani). Iar senzationalul bate de departe literatura: sochezi, deci traiesti. Salvador Dali e unul dintre primii care au "lucrat" la aceasta noua ordine a uni�versului. "Eu si Dali" va fi ecranizat in 2009 (e in faza de pre�productie), in regia lui Andrew Niccol (scenaristul de la "The Truman Show" si regizorul de la "Gattaca"), cu Al Pacino in rolul lui Salvador Dali si Cillian Murphy in cel al lui Stan Lauryssens.

Iulia POPOVICI