Dar ceva din "August 1914", din vizionarismul profund anti-liberal al lui Soljenitan din ultimii ani, un ecou al proiectatului, inspaimantatorului imperiu pravoslavnic al Rasaritului, purificat de pacatele Veacului Luminilor, pare sa-si fi gasit un foarte pragmatic ecou in instrumentalizarea marilor companii de stat si a orgoliului de mare putere al Rusiei - cei doi piloni pe care se bazeaza forta lui Putin.
SoljeniTIn contestase regimul Eltin cu aceeasi vigoare cu care il denuntase pe cel sovietic, dar visa la reintoarcerea tarilor si il elogia pe Putin, dovedind - a cata oara - persistenta misterioasei atractii pe care o exercita regimurile autoritare asupra intelectualilor utopici, bantuiti mereu de fantasma tiranului - supus discipol al sfetnicilor lui filozofi, mereu lipsiti de luciditatea care ar trebui sa-i avertizeze ca astfel lucreaza la zidurile Gulagului in care au toate sansele sa se intoarca ei insisi. Altfel nu se poate explica fascinatia exercitata de personalitatea lui Vladimir Putin asupra celui mai important denuntator al KGB-ului din intreaga istorie.
MA Intreb la ce anume s-a referit presedintele Basescu cand i-a conferit Steaua Romaniei lui Aleksandr Soljenitin "pentru curajul si demnitatea de care a dat dovada, remarcandu-se ca una dintre cele mai mari constiinte ale Rusiei secolului XX". Nu cred ca dl. Basescu a avut rabdare sau timp sa citeasca "Arhipelagul Gulag", poate i s-a povestit cate ceva despre aceasta cutremuratoare epopee a terorii. Dar daca despre asta e vorba, nu cred ca referirea la Rusia e suficienta. Opera lui Soljenitan a reprezentat un seism mai ales in Occident, unde a provocat o fatala criza de identitate mediilor politice comuniste si simpatizantilor acestora. Impreuna cu alegerea unui papa polonez si anti-comunist, cu razboiul din Afganistan si cu "razboiul stelelor", romanele lui Soljenitin au avut un aport esential la prabusirea sistemului comunist si a imaginarului comunistoid de pe toate meridianele. Asa ca sub acest aspect, Soljenitan a fost o mare constiinta a lumii, mai mult chiar decat a Rusiei.
ConStiinTA a Rusiei a devenit in anii de exil, cand condamna Occidentul pentru optiunile sale capitaliste si liberale, si mai ales dupa triumful efemer al intoarcerii din surghiun, cand si-a asumat misiunea de a infiera transferul de institutii si libertati democratice care, in opinia lui, trada marea vocatie imperiala si ortodoxa a Celei de a Treia Rome. Cu accente tot mai apasate de sovinism velicorus, antisemit si fundamentalist, discursul lui Soljenitan si-a regasit un ciudat ecou in restauratia populist-autoritara a tarului Putin.
Nu vreau sa-i fac niciun proces de intentie dlui Basescu. Am convingerea ca D-sa a tratat decorarea postuma a lui Aleksandr Soljenitin ca pe o simpla si facila operatie de publicitate, menita sa-i consolideze rolul de corifeu al anti-comunismului, si nimic mai mult. Poate ca Vladimir Putin avea de spus ceva - nu stiu bine ce, si ce stiu nu-mi prea surade - la capataiul marelui defunct, dar dl. Basescu procedeaza ca militienii care, in 1989, dupa ce au tras in multimea revoltata, si-au "tras" certificate de revolutionar si buticurile aferente. Dl. Basescu isi aminteste si el din cand in cand ca e revolutionar, si mai mimeaza cate ceva: ieri anti-comunismul, azi - lupta cu coruptia... Nu-i bai, doar ca, de data asta, dl. Basescu nu i-a ascultat pe consilierii D-sale decat cu o singura ureche si pe sarite. Sau nu?