Pe ultima suta de metri a mandatului, presedintele american George W Bush a semnat, saptamana trecuta, decretul de restructurare a serviciilor secrete ale SUA. Practic, documentul, asteptat de multa vreme, consolideaza autoritatea directorului national al serviciilor de informatii (DNI), ca lider al celor 16 agentii americane de spionaj, si acorda prioritate luptei impotriva terorismului si raspandirii armelor de distrugere in masa. Analistii sustin ca aceasta restructurare era mai mult decat necesara, dupa rasunatoarele erori comise de serviciile secrete americane in cazul prevenirii atacurilor de la 11 septembrie, dar si in cazul declansarii razboiului din Irak. Exista si voci care cred ca va fi foarte dur pentru comunitatea serviciilor de informatii sa reziste de acum inainte la directivele DNI. Cea mai controversata schimbare este cea care ofera DNI puterea de a cere colaborarea serviciilor de informatii din alte tari, lucru care pana acum era in sarcina CIA. Schimbarile anuntate de Casa Alba fac parte dintr-un document mai vechi, numit Executive Order 12333, elaborat in timpul administratiei Reagan, care stabileste puterile si respon�sabilitatile serviciilor secrete americane, noteaza ziarul Wa�shington Post. Cele mai semnificative modificari au in vedere rolul pe care il va juca de acum directorul national al serviciilor de informatii, post creat in 2004 pentru a controla cele 16 agentii de spionaj din SUA si a le face sa colaboreze mai bine, fiind arhicunoscute rivalitatile dintre ele. In prezent, postul de sef al DNI este ocupat de amiralul Michael McConnell, ex-lider al serviciului american de Informatii electronice, NSA. "Acest decret clarifica si consolideaza res�ponsabilitatile si autoritatea directorului DNI", a precizat purtatorul de cuvant al Casei Albe, Dana Perino. Prin urmare, DNI va prelua comanda asupra celor 16 agentii de spionaj si va emite directive privind modul de colectare, analizare si raspandire a informatiilor. Pana acum, agentiile americane de spionaj erau extrem de reticente in a-si imparti intre ele cele mai importante informatii pe care le strangeau. Mai mult, directorul DNI va putea coordona relatiile cu agentiile straine de securitate, competenta care pana acum revenea CIA. Un rol la fel de mare il va avea Michael McCon�nell si in angajarea sau punerea pe liber a celor mai importanti oficiali ai serviciilor de spionaj. Decretul pastreaza insa prevederea conform careia nici de acum inainte agentiile de spionaj nu vor avea dreptul de a asasina responsabili straini sau de a efectua "experimente umane". Daca pentru unii decretul reprezinta "un document fun�da�mental" care va imbunatati coordonarea din aceasta sfera, altii si-au manifestat scepticismul. In opinia unor analisti si res�ponsabili din cadrul serviciilor secrete, directorul DNI va ramane, in continuare, in bezna, in ceea ce priveste modul in care se cheltuiesc fondurile de catre agentiile aflate in subordinea sa. Asta va insemna, spun analistii citati de presa americana, ca, mai mult ca sigur, rivalitatile dintre agentiile de informatii din SUA vor continua. De altfel, planul de reformare a generat deja tensiuni intre agentiile americane de securitate care se tem ca vor fi private de com�petentele avute pana acum.

Luciana POP