Suma minima de intrare in competitia electorala este de 30.000 de euro, dar cheltuielile pot ajunge pana la un sfert de milion de euro de caciula. Diferentele sunt date de notorietatea candidatului, dar si de colegiul pe care a reusit sa si-l arvuneasca. Conform legii, suma maxima care poate fi cheltuita de un candidat este de 53.000 de euro. Un calcul simplu arata ca o formatiune politica poate arunca legal in lupta peste 24 milioane de euro, deoarece fiecare partid poate avea 457 de candidati, acesta fiind numarul colegiilor decupate pentru alegeri. Reclama in mass-media, bannerele outdoor, platirea echipelor ce distribuie diferite materiale pliante cu imaginea si programul candidatului, "micile cadouri" ce constau in fulare, sepci, brichete plus atragerea unui consultant politic sunt cheltuielile oficiale ale unui candidat in campania pentru parlamentare. Spre deosebire de perioada votului pe lista, cand aspirantul cotiza la partid, iar partidul se ocupa de tot, acum fiecare trebuie sa-si "cumpere" voturile pe banii sai. "Trebuie sa bagi 100.000 de euro pentru o campanie serioasa, daca vrei sa castigi", ne-a declarat un vicepresedinte social-democrat. "Din masuratorile pe care le-am facut si noi la nivel central, probabil ca undeva in jurul sumei de 75.000-100.000 de euro ar fi necesar pentru o campanie competitiva intr-un colegiu uninominal", a recunoscut secretarul executiv al PSD, Marius Lazar. Si reprezentantii celorlalte partide sunt de acord cu aceasta suma, spunand ca banii vor fi foarte importanti in aceasta campanie. "Va costa intre 60.000 si 100.000 de euro. Vor fi diferente intre judete, dar si intre colegiile din acelasi judet. Spre exemplu, la Bucuresti, se poate ajunge si la 200-250.000 de euro", a spus vicepresedintele PD-L, Cristian Boureanu. Chestionati pe marginea acestui subiect, conservatorii ne-au precizat ca nu vad cum s-ar putea face campanie cu mai putin de 30.000 de euro. "Nimeni nu vorbeste despre plata votului, dar s-a vazut ce s-a intamplat la Stefanesti. Vor exista si cheltuieli suplimentare", ne-a destainuit alt parlamentar. Limite inoperante Legea finantarii partidelor politice limiteaza cheltuielile pentru campanie, insa actul normativ a fost finisat in 2006, perioada in care era in vigoare votul pe lista. Teoretic, nici un candidat nu ar trebui foloseasca in campanie mai mult de 189.000 de lei, insa este greu de crezut ca, in conditiile uninominalului, candidatii isi vor limita cheltuielile la atat. Conform prevederilor legale, cheltuielile pentru campania unui aspirant la statutul de parlamentar nu pot depasi echivalentul a 350 de salarii minime brute. Cum, de la 1 octombrie, salariul minim pe economie va ajunge la 540 de lei, candidatii ar trebui sa se multumeasca cu circa 53.000 de euro. Numai ca aceste restrictii vizau partidele si listele pe care acestea le depuneau in fiecare circumscriptie. Insa uninominalul creeaza practic o falie intre campania candidatului intr-un colegiu si cea a partidului la nivel national. Chiar si asa, sumele vehiculate sunt ametitoare. Pentru 457 de candidati, plafonul legal al cheltuielilor in cazul unui singur partid ajunge la 24.221.000 de euro. Daca tinem seama ca exista trei mari partide - PD-L, PSD si PNL - care au forta financiara sa sustina campanii de amploare, ajungem la aproape 75 de milioane de euro, fara a lua in calcul cheltuielile partidelor mai mici. Dar chiar politicienii recunosc faptul ca se va depasi limita legala. PSD vrea subventii de la buget Fiecare candidat intr-un colegiu uninominal ar urma sa primeasca 50 de salarii minime brute daca Parlamentul va aproba un proiect privind finantarea partidelor politice initiat de pesedisti. Astfel suma finala ce va reveni unui partid de la buget ar ajunge undeva la 3.525.428 de euro. Conform social-democratilor, un partid care nu depaseste pragul electoral ar fi obligat sa restituie doar jumatate din suma primita. Printre initiatori se numara Aristide Roibu, Serban Mihailescu, Serban Nicolae si Ion Radoi. Ruperea de centru Spre deosebire de votul pe lista, cand toti ochii erau indreptati spre centru, acum fiecare candidat isi va putea alege propria strategie pentru a castiga pozitia dorita. La Bucuresti nu vor mai fi trimisi bani cum se intampla in 2004, ci fiecare va folosi resursele pentru propria campanie. "Nu voi trimite nici un ban in Capitala. Ei sa ma ajute pe mine", ne-a declarat un social-democrat. Surse din PSD ne-au declarat ca de la centru nu s-a cerut nimic, iar daca se va decide altfel, se va da o suma modica. Situatia este similara si in celelalte partide, deoarece candidatii vor sa isi maximizeze sansele de a castiga, folosind toate fondurile pe care ei au reusit sa le stranga. "Conducerea ne ajuta cu un program de instruire a candidatilor, dar in rest noi vom duce greul", a afirmat un candidat liberal. UDMR, un caz aparte Din punct de vedere financiar, UDMR va duce o campanie lejera pentru parlamentare in zonele cu populatie maghiara majoritara, Uniunea nefiind nevoita sa investeasca prea mult in colegii care le sunt deja asigurate. Singurul concurent este PCM, formatiune cu care nu a reusit sa cada la pace. In judetele cu populatie maghiara minoritara, candidatii UDMR vor avea de infruntat reprezentantii partidelor romanesti si vor fi constransi sa scoata mai multi bani din buzunar pe campaniile media. Pe de alta parte, sistemul de vot uninominal va ridica mult costurile pretendentilor la fotoliile de parlamentar, care isi vor finanta singuri campaniile. For�matiunea condusa de Marko Bela va avea candidati in toate judetele tarii, mizand pe castigarea catorva locuri in urma redistribuirii, insa va suporta costurile de campanie doar pentru cei care vor intra in cursa in judetele netransilvane ale tarii. "Acolo unde candidatii au sanse minime de castig, nu li se poate solicita sa contribuie financiar", ne-a declarat senatorul Peter Eckstein Kovacs. Potrivit acestuia, candidatii UDMR se vor orienta si spre strangerea de fonduri. Economia de partid Partidele au pus la punct si strategii de reducere a cheltuielilor. In primul rand, este vorba de desenarea colegiilor "perfecte", in care majoritatea primarilor au aceeasi culoare politica. In aceste conditii, candidatul respectivului partid poate sa suplineasca lipsa fondurilor bazandu-se pe sprijinul primarilor care sunt vectori electorali importanti. Acest lucru poate determina un efort financiar suplimentar al contracandidatilor in incercarea lor de a suplini handicapul unor primari ostili. O a doua strategie este alegerea unor candidati cu notorietate in randul comunitatii respective care au nevoie de mult mai putini bani sau efort pentru a se face cunoscuti electoratului. De multe ori, nici nu mai contea�za faptul ca respectivii nu au avut de-a face cu mediul politic, drept dovada fiind nominalizarile lui Nicolae Furdui-Iancu, Ilie Dumitrescu sau Oanei Zavoranu. Pe de alta parte, politicieni cu experienta, precum Ion Iliescu sau Dan Voiculescu, prefera sa nu mai candideze. Darul la partid si mita electorala raman necunoscute Asociatia Pro Democratia (APD), cu experienta in monitorizarea campaniilor electorale, anticipeaza cateva noutati in zona finantarii alegerilor din toamna. "Publicitatea out-door nu va mai fi la fel de costisitoare, fiind o arie mai mica ce trebuie acoperita, la fel ca si cea din presa si TV, unde costurile necesare nu se mai justifica intr-o masura la fel de mare ca pana acum, cand se facea pe un intreg judet. <<Variabilele>> care cel mai probabil nu vor putea fi cunoscute de noi, si probabil nici pe presa, cu exactitate, sunt costurile pentru a fi nominalizat intr-un colegiu, caci cu siguranta vor fi colegii unde se va intampla acest lucru, costurile solicitate de firmele de consultanta si, bineinteles, mita electorala, un lucru aproape imposibil de stabilit. O alta schimbare pe care o preconizam prin trecerea la votul uninominal este faptul ca finantatorii partidelor nu vor mai <<cotiza>> la fel de mult ca pentru campaniile de la locale, pentru ca nu mai sunt interese economice directe, parlamentarii facilitand doar indirect contracte", ne-a declarat Ana Maria Mosneagu (foto), director executiv APD.

Pagina realizata de Departamentul Politic