Deja aflata in capul agendei capitalelor occidentale, relatia cu Federatia Rusa se regaseste, mai nou, printre preocuparile unui cadru mai putin formal decat cel al cancelariilor prezidentiale sau guvernamentale din Vest, dar cu nimic mai prejos ca prestanta - cel al Comisiei Trilaterale. Organizatia, ce se prezinta drept "privata", dar care reuneste personalitati sonore din America de Nord si din regiunea Asia-Pacific, dar si din Europa, Romania fiind reprezentata de insusi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu - a realizat o analiza complexa a raporturilor ruso-occidentale, recomandand statelor "trilaterale" pragmatizarea contactelor cu marele vecin de la Rasarit. Respingand din start ideea unei abordari "occidentale" a Federatiei condusa, in prezent, de tandemul Medvedev-Putin, cu argumentul ca aceasta nu ar oferi o intelegere realista a Rusiei aflate la nu mai putin de 70 de ani in urma Vestului din punct de vedere politic, social si economic, Comisia Trilaterala propune depasirea "parteneriatelor strategice, bazate pe valori si interese comune" in favoarea unei "implicari pragmatice". Punctual, expertii organizatiei propun o cooperare sectoriala, pe cat posibil de stransa, mentionand printre domeniile de intersectie pentru interesele partilor lupta impotriva terorismului, non-proliferarea armelor de distrugere in masa, stabilizarea Orientului Mijlociu si, nu in ultimul rand, sectorul energetic. Organizatia prescrie Occidentului rabdare si intelegere in relatia cu Rusia, dublate de o precautie a retoricii, precum si de dezvoltarea unei strategii pe termen lung, care sa incurajeze democratizarea Federatiei, dar si a republicilor ex-sovietice, fara a ridica paravane in relatia Moscovei cu capitalele si structurile occidentale. Comisia recomanda UE si NATO sa clarifice faptul ca nu intentioneaza sa traseze noi linii despartitoare pe Continent, dar si sa isi exprime disponibilitatea la un dialog de pe pozitii de egalitate, fara a exclude o eventuala admitere, la cerere, a Federatiei in randurile lor. Critica G8 Comisia face, totodata, si critica admiterii Rusiei, in 1997, in grupul G8 al celor mai puternic industrializate state, apreciind ca Federatia "pur si simplu" nu se numara printre primele opt economii ale lumii, inregistrand restante notabile si in privinta adoptarii standardelor democratice. "(Rusia) a inselat sperantele puse in ea odata cu luarea deciziilor de a fi inclusa (in G8) si de a prelua presedintia (grupului)", apreciaza analistii Trilateralei. Departe de a se pronunta in favoarea excluderii Rusiei din grup, expertii organizatiei apreciaza ca includerea Federatiei in G8 ar fi trebuit sa aduca, intre timp, in discutie si rolul grupului in sine, ca structura informala, menita sa puna lumea la cale din punct de vedere economic, in special in contextul in care la orizont se prefigureaza noi candidaturi din partea Chinei si a Indiei.

		Dmitri Medvedev, presedintele Rusiei

"Sofisticarea" problemei energetice Expertii Trilateralei se declara, totodata, in favoarea unei abordari "mai sofisticate" a raporturilor energetice ruso-occidentale, aratand ca, desi "Rusia reprezinta un furnizor cu greutate pe piata mondiala a energiei si poate avea o influenta considerabila asupra preturilor vehiculate in domeniu", "piata nu depinde practic de Rusia, de vreme ce exista surse alternative, chiar daca sunt mai scumpe". Comisia constata, astfel, o relatie de interdependenta intre furnizorul rus de hidrocarburi, "dependent in mare parte de exportul de energie", si statele consumatoare, care practic contribuie financiar la intretinerea si dezvoltarea sectorului energetic al Federatiei, sugerand o abordare dictata de piata, care sa se supuna unor reguli clare si transparente, fixate de parti. Ucraina si dezamagirea georgiana Comisia Trilaterala recomanda, pe de alta parte, prudenta in ceea ce priveste contactele cu spatiul ex-sovietic, aflat in continuare in plina adaptare la era post-URSS, identificand patru puncte nevralgice in relatia Rusiei cu Occidentul. Pe langa Belarusul presedintelui Alexandr Lukasenko (foto), aflat in continuare in gratiile Kremlinului, in pofida realegerii sale frauduloase si a dezavuarilor publice repetate, de catre Vest, a regimului dictatorial pe care il conduce, la care se adauga Uzbekistanul pana nu demult aliat al SUA in lupta impotriva talibanilor afgani, lista include si aspirantele la statutul de state-membre NATO, eventual UE: Ucraina si Georgia. In vreme ce, in cazul Ucrainei, pledeaza in favoarea unei integrari graduale, in asentimentul publicului, atat in spatiul comunitar, cat si in structurile nord-atlantice, Comisia se declara dezamagita de parcursul democratic al presedintelui georgian Mihail Saakasvili, apreciind ca solutia la problemele fostului satelit sovietic nu se afla nici pe departe in admiterea in UE sau in NATO. "Sunt greu de imaginat circumstantele in care Georgia s-ar califica pentru oricare din cele doua organizatii, iar Alianta Nord-Atlantica ar trebui sa se gandeasca mult si bine inainte, pana sa cocheteze cu ideea de a pune piciorul intr-o zona atat de incomoda si de sensibila precum Caucazul", remarca expertii Comisiei Trilaterale. Ponturi "trilaterale" Tragand linie, analistii organizatiei ofera Occiden�tului cateva indicii in ceea ce priveste relatia cu Fede�ratia Rusa, sugerand, pen�tru inceput, intensificarea interactiunilor la nivelul mediilor de afaceri, prin promovarea pietelor deschise, secondata de un contact sustinut cu mass-media locale. Expertii Comisiei recomanda statelor "trilaterale" vigilenta in monitorizarea fluxurilor de informatii din si spre Rusia, incurajand, pe de alta parte, schimburile educationale, precum si activitatile la nivelul societatii civile. Daca in ceea ce priveste deschiderea pietei, autoritatile moscovite au limitat, la inceputul lunii, vanzarea catre investitorii straini a actiunilor la companiile strategice si producatoare de materii prime, Rusia continua sa domine topurile negative la capitolul libertatea presei, clasandu-se pe locul al treilea, dupa Irak si Algeria, in ceea ce priveste numarul jurnalistilor ucisi ca urmare directa a materialelor publicate. Federatia nu se prezinta mai stralucit nici in ceea ce priveste societatea civila, peste 3000 de ONG-uri fiind nevoite sa isi inceteze, anul trecut, activitatea. Isarescu in Comisie Fondata in iulie 1973, la ini�tia�tiva unicului mostenitor in viata al magnatului american John D. Rockefeller, David, Comisia Trilaterala este o organizatie privata, infiintata pentru a "apropia", din punct de vedere al cooperarii, America de Nord de Europa si Japonia. Desi initial limitata la SUA si Canada, partea nord-americana a ajuns sa includa, ulterior, si Mexicul, grupul european marindu-se si el, odata cu extinderea UE. In mod similar, Japoniei i s-au alaturat, de-a lungul timpului, si alte state din regiunea Asia-Pacific, grupul reunind in prezent reprezentanti din Coreea, Australia, Noua-Zeelanda, precum si din cele cinci state fondatoare ale Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud-Est - ASEAN (Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore si Thailanda). In prezent condusa de profesorul universitar Joseph S. Nye (din partea grupului nord-american), presedintele British Petroleum, Peter Sutherland (din partea grupului european) si de fostul presedinte al Fuji Xerox, Yotaro Kobayashi (din partea grupului Asia-Pacific), Comisia Trilaterala beneficiaza de un comitet executiv extins din care face parte si guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu (foto). Pe lista personalitatilor asociate, la un moment dat, cu organizatia, figureaza fostii presedinti americani Jimmy Carter, George W. Bush si Bill Clinton, precum si vicepresedintele SUA, Dick Cheney, si aspirantul republican la Casa Alba, John McCain. Comisia se intruneste o data pe an, urmatoarea sa reuniune fiind programata sa se desfasoare intre 24 si 26 aprilie 2009, la Tokyo.

Pagina realizata de Anne Marie LUPASCU