Nu trebuie sa uiti cum o cheama pe nevasta ta ca sa incepi sa fii ingrijorat de starea memoriei tale. Sunt de ajuns micile uitari, cuvinte carora nu le mai gasesti rostul, unde ti-ai lasat pixul, ca sa inceapa sa-ti fie frica de scleroza. Dar cui nu-i este frica? Dr. E. Roisman avertiza cu umor: din momentul in care eroul lui Moliere, Harpagon, nu-si mai gaseasca caseta cu aur, trebuie sa ne ingrijoram de soarta arterelor sale cerebrale. Numita eufemistic "Tanti Roza", denumita de medici Arterioscleroza sau (mai corect) ateroscleroza, aceasta boala este considerata in prezent dusmanul nr 1 al omenirii. Desi este un fenomen care insoteste batranetea, arterioscleroza nu este un atribut obligatoriu al varstei inaintate. Exista multi oameni batrani la care acest proces lipseste sau este foarte putin pronuntat. In schimb, arterioscleroza poate fi prezenta la tineri sau in cazurile de batranete precoce, patologica. Vechiul adagiu conform caruia "omul are varsta arterelor sale" se dovedeste astfel valabil. S-a constatat ca multi tineri au semne de arterioscleroza de diverse grade ("tineri cu arterele batrane"). Alta prejudecata infirmata: s-a crezut ca arterioscleroza e o boala a timpurilor moderne, un produs al civilizatiei contemporane. Dar studii facute pe mumii gasite in Egipt, de acum 3-4000 de ani, au scos la iveala leziuni marcate de scleroza pe aorta. O alta prejudecata: s-a crezut ca arterioscleroza afecteaza doar omul, dar s-a descoperit ca ea apare, in egala masura, si la maimute si alte mamifere superioare cu care ne inrudim. In sfarsit, rolul regimului alimentar in producerea arteriosclerozei este bine definit. Se stie ca colesterolul este unul din factorii responsabili in aparitia placilor de scleroza din artere. Statisticile au aratat ca si nivelul grasimilor in sange (si in special al coles�terolului) este direct proportional cu cantitatea de grasimi consumata. Asa, de pilda, japonezii care mananca mai putine grasimi decat conationalii lor care traiesc in Statele Unite, fac mai rar arterioscleroza decat cei din urma. Mai multa baza se pune in prezent pe alte fractiuni ale grasimilor din sange decat colesterolul (trigliceridele, beta-fosfolipidele, acizii grasi liberi etc). Cand aceste fractiuni sunt crescute, iar raportul normal existent intre ele este modificat, apare fenomenul patologic de dislipemie. Se pare ca infarctul miocardic, bolile coronare si arteriosleroza cerebrala, bolile oricarui vas din organism au la origine tocmai aceste tulburari biochimice ale fractiunilor grase din sange, care trec adesea neobservate. Dar ce este in fond arterioscleroza Medical vorbind, e o imbol�navire a peretilor arteriali ca�racterizata prin acumularea grasimilor pe "tunica interna" a acestora. Mult timp, aceasta depunere este inofensiva si reversibila, dar la un moment dat ea poate evolua spre formarea placilor (tecilor, "atheros") fibroase care duc la pierderea elasticitatii vasului, la ingustarea sau la "astuparea" lui. Arterioscleroza poate atinge vasele din orice parte a corpului, insa are "pre�fe�rinta" pentru arterele care iriga organe importante, in primul rand creierul si inima. Nu se poate inca preciza cu exactitate ce anume determina in realitate formarea "placilor atheroase". Dupa unele cercetari, o enzima, elastaza, ar reactiona ca un burete pentru lipide. Lipsa sau scaderea ei ar permite acumularea. Dupa alte cercetari, ,arterioscleroza s-ar datora unei mutatii a celulelor (fibrelor) musculare netede din peretele arterial, proces asemanator cu ... cancerul. Pentru a explica aceasta transformare, cercetatorii presupun interventia unui virus prezent intr-io stare latenta in celulele arterelor, virus care sub actiunea unor agenti externi (adusi de alimente, tutun etc) ar deveni activ si ar antrena cresterea anarhica a celulelor musculare din peretele arterelor. Daca teoria se va confirma, s-ar putea ca in viitor sa putem sa ne vaccinam impotriva...sclerozei. Multe pot fi cauzele producerii arteriosclerozei. O enervare, de pilda, un moment de tensiune mai mare pot ridica nivelul colesterolului din sange, chiar daca omul n-a pus in gura nici o friptura grasa de porc tot anul.

Tesu SOLOMOVICI