Miza arestarii lui Radovan Karadzici, ca si a arestarii si predarii catre TPI a lui Slobodan Milosevici, fostul presedinte al Serbiei, o reprezinta aderarea Serbiei la Uniunea Europeana. Lipsa de cooperare a Belgradului in ce priveste aducerea in fata Justitiei a criminalilor de razboi a fost principalul obstacol in calea aderarii Serbiei. In acest an, Serbia a ratat semnarea Tratatului de Asociere intre Serbia si UE din cauza Olandei, care s-a opus acuzand Belgradul ca nu vrea sa-i predea pe Karadzici si Ratko Mladici. In afara de arestarea lui Karadzici, Serbia a mai anuntat saptamana trecuta ca isi va retrimite ambasadorii pe care ii retrasese din tarile UE care au recunoscut inde�pendenta Kosovo. Interesele Romaniei Romania a anuntat ca va sprijini integrarea Serbiei in UE. Cand provincia Kosovo si-a declarat independenta, Romania a refuzat sa recunoasca acest act unilateral. Cu ocazia alegerilor prezidentiale din Serbia, Traian Basescu a fost in vizita la Belgrad pentru a-l sustine pe Boris Tadici, presedintele pro-european. Romania si Serbia au interese comune, cum ar fi proiectul oleoductului Constanta-Trieste, precum si alte proiecte energetice si de infrastructura. Integrarea europeana a Serbiei ar limita ambitiile geopolitice ale Rusiei in Balcani. Rusia face eforturi pentru a-si pastra influenta in zona. Se opune independentei Kosovo si s-a implicat in privatizarea industriei energetice din Serbia. Luka Karadzic, fratele lui Radovan Karadzic, si-a exprimat speranta ca Rusia il va ajuta pe Radovan. Glumetul a fentat trupele Cobra Radovan Karadzici s-a aflat sub nasul autoritatilor din Austria aproape un an. Karadzici s-a ascuns, practicand medicina alternativa, inclusiv in Italia si Austria, a dezvaluit cotidianul austriac Kurier. Ziarul sustine ca acesta ar fi locuit la Viena intre 2006 si 2007, unde ar fi vindecat mai multe persoane si utiliza un pasaport croat pe numele de Pera. Presa a scos la iveala faptul ca in apartamentul perchezitionat la 4 mai 2007, apartinand prietenei unui sarb suspectat ca a impuscat mortal un alt sarb, politia l-a gasit pe Karadzici, dar nu l-a recunoscut. Acesta avea parul alb si barba. El a prezentat un pasaport croat pe numele Petar Glumac ( n.r: in croata inseamna Actor/ Glumet). Unitatea de elita "Cobra", care a participat la descindere, sustine ca abia acum, dupa arestare, l-a recunoscut pe Karadzici si admite ca nu s-au facut verificari asupra pasaportului. (L.P.) Judecata pentru 140.000 de morti Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie este un organism al ONU si are sediul la Haga, in Olanda. TPI a fost infiintat in 1993, printr-o decizie a Consiliului de Securitate al ONU cu scopul de a cerceta crimele de razboi comise in razboaiele din fosta Iugoslavie incepand cu 1991 si de a judeca si condamna faptuitorii. TPI si-a propus sa judece toate cazurile pana in 2009 si apelurile pana in 2010. TPI a pus sub acuzare pana in prezent 161 de persoane din care au fost trimisi in judecata 100. Cinci inculpati au fost achitati, 48 condamnati iar unul Slobodan Milosevici, a murit in timpul detentiei. Pe durata proceselor au fost audiati 3500 de martori si alti 1400 de martori ar putea fi audiati in continuare. Razboaiele s-au soldat cu circa 140.000 de morti si 1.000.000 de refugiati. Contestatarii TPI, mai ales sarbii, pun la indoiala impartialitatea tribunalului, in timp ce albanezii si bosniacii se arata recunoscatori instantei de la Haga. Sarbii sustin ca doua treimi dintre cei acuzati de TPI sunt sarbi. Pe de alta parte, sarbii pusi sub acuzare au avut functii inalte, pe cand acuzatii apartinand celorlalte nationalitati sunt persoane lipsite de importanta. Totodata, nu au fost urmariti cei care au comis crime impotriva populatiei sarbe. Cel mai mult a starnit furia sarbilor achitarea de catre TPI a lui Sefer Halilovici, fostul comandant al armatei bosniace si a lui Ramush Haradinaj, fost prim ministru al Kosovo si comandant UCK. Procurorii TPI l-au gasit raspunzator pe Haradinaj de torturarea si asasinarea a 38 de sarbi si albanezi care se opuneau UCK, dar judecatorii l-au eliberat invocand probe insuficiente. Masacrele de la Srebrenita Radovan Karadzici este acuzat de crime de razboi, in special pentru masacrul de la Srebrenita. Alaturi de el este acuzat Ratko Mladici, fostul comandant al armatei sarbilor bosniaci, care in prezent se ascunde. Fortele sarbe au fost acuzate ca in iulie 1995 au intrat in orasul Srebrenica, din estul Bosniei si au ucis 8373 de civili musulmani. Sarbii sustin ca numarul victimelor a fost mai mic, iar o parte din victime nu erau civili, ci combatanti in armata bosniaca. Pe de alta parte, sarbii spun ca si bosniacii au omorat 1.500-3.000 de sarbi in Srebrenita. Nasser Orici a comandat fortele musulmane care au ocupat Srebrenita pana la venirea armatei sarbe. El a fost acuzat ca a permis torturarea si asasinarea civililor sarbi si a fost judecat la Haga. Procurorii au cerut 18 ani de inchisoare pentru Orici, dar judecatorii l-au pus in libertate.

Pagina realizata de George SCARLAT