Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice (CRJ), avocat in numeroase procese deschise de ONG-uri unor institutii ale statului care refuza sa ofere date de interes public, considera Legea 182/2002 privind informatiile clasificate o piedica importanta in calea libertatii de informare. Avocata solicita modificarea acesteia cu prilejul discutarii pachetului normativ privind siguranta nationala. Secretul de serviciu, in virtutea caruia "orice conducator de institutie publica poate sa clasifice, printr-un singur ordin, orice", trebuie sa dispara, spune directorul executiv al CRJ, aratand ca am ramas singura tara din Europa care mai mentine aceste norme de inspiratie stalinista. Orice persoana are dreptul de a fi informata cu privire la activitatile si atributiile institutiilor si autoritatilor publice a caror functionare este finantata prin bani publici. Acest principiu constitutional, implementat prin Legea 544/2001, este deseori ignorat de institutii atunci cand cetatenii solicita informatii legate de investitii, privatizari, documente emise de autoritati, continutul unor decizii, ori pur si simplu salariile angajatilor. Tratat cu refuz, cetatenul lezat poate depune o plangere administrativa catre conducatorul institutiei sau se poate adresa instantei. Ce sanse de castig are? "Procesele, mare parte le-am castigat. Am pierdut atunci cand a fost vorba de informatii clasificate", ne-a declarat Iorgulescu. Ea a precizat ca, desi avem Legea 544 si principiul general ca cetateanul sau persoana juridica trebuie sa aiba liber acces la informatiile de interes public, "avem si niste legi speciale foarte ciudate". "Cum ar fi Legea 182/2002 care priveste informatiile clasificate. Acolo nu prea avem criterii. Este o lege foarte alambicata, probabil ca poate intentionat este scrisa asa. Astfel ca in virtutea acestei, Legi 182, si a unei Hotarari de Guvern care ar fi trebuit sa contina criterii, dar de fapt nu contine mai nimic, orice conducator de institutie publica poate sa clasifice, printr-un singur ordin, orice. Iar ordinul de clasificare - si aici este partea senzationala - este el insusi clasificat. Legea 544 este o lege generala, dar vin legi speciale, prost facute, care de fapt inhiba acest acces la informatii", a subliniat Iorgulescu. Notiune din anii '50 Legea privind informatiile clasificate nu este de sine statatoare, ci face parte din pachetul care vizeaza siguranta nationala. "In context, s-a tot discutat de SRI, de SIE, de Agentia de interceptari, dar de Legea asta niciodata nu s-a pomenit. Ce vreau sa spun este ca nu avem un pachet minunat de legi privind siguranta nationala cata vreme nu umblam si aici, in Legea informatiilor clasificate, care este pur stalinista. Cred ca suntem singura tara din Europa care mai avem <<secret de serviciu>>. Notiunea asta vine din anii '50", a spus reprezentanta CRJ. In opinia sa, Legea 182 trebuie modificata "cap-coada", incepand cu Hotararea de profil. "Trebuie eliminata sintagma secret de serviciu si sa ramana numai sintagma secret de stat. Sa fie date criterii foarte clare in functie de care un document poate fi clasificat ca secret de stat si anii de secretizare, 10-20 de ani, si in nici un caz actul de secretizare sa fie si el secret pentru ca in acest caz te lipseste de orice mijloc de a verifica legalitatea lui, atat pe tine ca cetatean, dar si instantele de judecata. Nu este posibil ca instantele sa nu aiba acces la actul de clasificare pentru a putea impiedica o eventuala clasificare abuziva. Problema este foarte larga si ea se extinde si la certificatele ORNISS pe care trebuie sa le aiba magistratii care intra in astfel de procese cu documente clasificate", a adaugat Iorgulescu. In opinia Loredanei Ercus, de la Institutul pentru Politici Publice (IPP), normele privind accesul la informatii trebuie completate cu o prevedere necesara: fixarea unui pret maximal pentru copiile eliberate de institutii la cerere, astfel incat acestea sa nu-i mai descurajeze pe solicitanti, cerandu-le zeci de lei pe pagina. IPP are in prezent peste o suta de procese cu diverse autoritati care au refuzat sa ofere informatii publice. Secretizarea secretizarii Georgiana Iorgulescu ne-a dat si un exemplu de utilizare abuziva a secretului de serviciu. "Am facut o cerere la Ministerul de Interne in 2006 si am cerut niste regulamente de organizare si functionare ale diverselor directii din interiorul MI. Si ni s-a raspuns ca, in conformitate cu un anumit articol din acea HG, documentele solicitate sunt informatii clasificate. Fara sa ne spuna daca clasificarea constituie secret de stat, secret de serviciu, nivelul de clasificare, actul prin care s-a clasificat, astfel ca sa poti sa mergi in instanta sa soliciti declasificarea, respectiv sa demonstrezi instantei ca nu neaparat s-a respectat legea prin acea clasificare. Ni s-a spus foarte clar: <<Toate sunt clasificate. Sunt niste regulamente de directie>>. Am mai intrebat cate ordine de clasificare au fost emise de la 1 ianuarie 2004 pana la 31 decembrie 2005 si ni s-a spus ca 265. Este enorm! Din care 44 in 2004, pe vremea fostei guvernari, si 221 in 2005. Iata un impediment major. In aceste conditii, in fata instantelor nu reuseste nici un fel de procedura de declasificare", arata Georgiana Iorgulescu. Parchetul chemat in judecata pentru interceptari In Romania se ascunde tot, fie sub secretul de stat, fie sub cel de serviciu, fie sub clauza de confidentialitate. Mai nou, si dreptul de autor este folosit pentru a ascunde informatii ce au legatura cu banii publici. Pe langa secretul de serviciu, ce alte piedici mai intampina libertatea de informare? Georgiana Iorgulescu: Exemple celebre sunt contractele mari cu clauze de confidentialitate. A trebuit sa pledam ani de zile pentru Bechtel si alte contracte, spunand ca atata vreme cat statul roman plateste bani publici, el, statul roman, nu are voie sa secretizeze. Ultima gaselnita este invocarea dreptului de autor. Cand se fac lucrari importante de constructie sunt necesare studii de fezabilitate extreme de judicios facute. Mai nou ne lovim de refuzuri pe motiv de respectare a dreptului de autor al aceluia care scrie studiul. Este o aberatie, pentru ca acest studiu de fezabilitate trebuie supus dezbaterii publice. Cum trateaza magistratii plangerile facute pe Legea 544? S-a schimbat ceva din 2001 pana acum? Sunt instante si instante, complete si complete, dar, in general sa spunem, trendul este unul ascendent. Ca nu merg asa cum am dori noi, asta este alta discutie. Exista voci care spun ca Legea 544 este amendabila, ca nu este perfecta. Punctul meu de vedere este: hai sa o lasam asa, daca tot s-au invatat instantele cu ea. Mai bine sa ne axam pe informatiile astea clasificate care ne turtesc de tot. Multi sefi de institutii spun ca salariile lor nu sunt publice. Cata vreme esti platit din bani publici, salariul tau trebuie sa fie unul public. Avem o lege privind Agentia de Integritate. De ce nu incep cercetarile, ce mai asteapta? Dintre institutiile politice, care s-a dovedit mai deschisa la solicitarile de informatii? Cu toate institutiile politice am avut procese. Cu Parlamentul, cu Guvernul. Dupa ce am castigat in instanta, ne-au dat informatiile pe care le doream. (...) Acum institutiile sunt mai deschise. Pentru ca au fost multe procese in instante, iar dvs, media, ati exercitat o presiune asupra acestora. Mai greu merg lucrurile in tara, cand ai nevoie de informatii de la Consiliile judetene. Ce procese mai aveti? Am facut niste cereri la Parchetul General vizavi de solicitarile pe care le primesc ei de la SRI si numarul cererilor carora ei le dau curs, si automat se indreapta catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. Din pacate, raspunsurile au fost absolut partiale in aceasta privinta. Adica ne-au indreptat catre SRI, pe de o parte, pe de alta parte chiar catre ICCJ. Motiv pentru care i-am dat in judecata. Sunt doua dosare distincte. Sa vedem ce hotaraste instanta. Am solicitat si costurile interceptarilor si pentru asta am fost trimisi la SRI, iar in ce priveste numarul de solicitari primite de la SRI, respectiv numarul de solicitari carora ei le-au dat curs, am primit un raspuns vag. Nu au fost sistematizate datele asa cum am dorit noi, pe ani calendaristici.

Pagina realizata de Ovidiu BANCHES