La Mamaia-Constanta se afla in desfasurare cea de-a treia editie a Festivalului International al Producatorilor de Film Independenti (IPIFF), a carui intentie declarata este sa puna in lumina, pe de o parte, producatorul independent de film din Romania - un personaj recent intrat in lumea autohtona a cinematografiei -, si, pe de alta parte, noua generatie de realizatori.
Peliculele proiectate pana acum in cadrul sectiunilor "Panorama filmului romanesc" si "Avanpremiera" arata o diversificare a tendintelor din productia romaneasca, ce consolideaza pozitiile unor cineasti consacrati sau configureaza individualitati artistice in formare, ce isi cauta un loc in arta de gen din Romania.
Mai mult interes pentru oameni
O astfel de personalitate este Anca Damian, regizoarea lungmetrajului "Intalniri incruci�sate" (foto stanga), produs de Tudor Giurgiu si programat sa ruleze pe marile ecrane la toamna. "A fi sau a nu fi" (foto dreapta), documentar aflat in competitie, semnat de aceeasi regizoare, si "Intalniri incrucisate" ne ofera un portret al artistului la tinerete. Anca Damian, realizatoare a mai multor documentare, operator de film si director de imagine la doua lungmetraje, debuteaza si ca regizor de lungmetraj cu o pelicula care exprima, dupa cum ea insasi marturisea, mai mult interes pentru oameni si povestile lor.
"Intalniri..." este o compozitie in trei secvente sau un puzzle din trei piese pe care spectatorul trebuie sa le potriveasca pentru a obtine ceva, un film rafinat, caruia ii plac nuantele si care nu epuizeaza personajul, lasandu-l sa traiasca in mintea spectatorului dupa ce aceasta a parasit sala de cinema. Intamplarile care leaga destinele personajelor jucate de Mimi Branescu, Andi Vasluianu, Dorian Boguta, Oxana Moravec, Matti Ristinen si Diana Cavallioti alcatuiesc o dimensiune suprareala ce intersecteaza planul realist, dimensiune pe care regizoarea o descrie ca fiind atipica pentru realismul din filmul romanesc. Venind din doua lumi diferite, cea dinauntrul si din afara penitenciarului, personajele se lovesc de cruzimea si prejudecata care fac jocurile in lumea oamenilor. Iar etapele existentei sunt doua: inainte si dupa contactul cu penitenciarul.
"A fi sau a nu fi" judecat
Discursul regizoarei reflecta interesul pentru mecanismul viciat al judecatii omenesti, care ia forma prejudecatii. Superfi�cialitatea, ingustimea si cruzimea prejudecatii este tinta generala a filmului, care are o evidenta natura psiho-sociala.
Aceasta ultima dimensiune este pusa la lucru si in "A fi sau a nu fi", productie foarte potrivita pentru un festival cu deviza "Toleranta si respect", documentar ce urmareste sa starneasca o reactie emotionala si rationala exact la prejudecata, adica la simtirea si gandirea fara nuante, care nasc monstri. Documentarul despre o trupa de teatru din Penitenciarul de maxima siguranta din Arad, dar si "Intalniri...", problematizeaza "versurile" compuse de detinutul Colta Arghil, zis Butelie, pe care le transcriu, cu punctuatia de rigoare: " (...) Libertatea exista oriunde/ Asa cum de fapt n-ai putea fi liber niciunde./ Asa ca usa din fier din aceasta poveste/ O fi ea o usa dar nu e - chiar daca este./ Sunt unii, chiar multi pentru care e inca un mister/ Ei nu stiu, caci nu au vazut o usa din fier./ Of saracii, cumintii, tacuti mormant,/ De usa din ei inchisi sunt de mult./ Acestia nu-s liberi chiar daca nu-s condamnati./ In propria lor inchisoare pe viata-s intemnitati. (...)"